Mai putini, mai batrani, fara pensii, fara viitor - pericolul relevat de recensamant - Interviu

Cel mai ingrijorator aspect reliefat de rezultatele recensamantului din 2011 este legat de structura pe varste a populatiei, care arata ca in 10 ani dezechilibrul fondului de pensii va fi si mai mare decat acum, a explicat sociologul Mircea Kivu.

Acesta a comentat pentru Ziare.com rezultatele ultimului recensamant, date publicitatii joi de Institutul National de Statistica.

INS a publicat rezultatele finale ale recensamantului - suntem mai putini romani

Mircea Kivu precizeaza de la bun inceput ca acest recensamant are un grad mai mare de aproximare decat de obicei, date fiind si conditiile in care s-a desfasurat. De asemenea, sociologul spune ca un lucru bun este dublarea in ultimii 10 ani a numarului de absolventi de facultate, desi trebuie sa admitem ca, din punct de vedere calitativ, rezultatul este viciat de existenta "fabricilor de diplome".

In ce priveste structura populatiei pe etnii, iese in evidenta scaderea numerica a minoritatii germane, dar si cresterea celei rrome, chiar daca nu toti membrii acestei comunitati s-au declarat la recensamant, iar specialistii estimeaza ca numarul rromilor este de fapt dublu.

Totodata, Mircea Kivu subliniaza faptul ca recensamantul nu limpezeste situatia romanilor care traiesc in afara granitelor si nici nu are vreo relevanta cu privire la stabilirea numarului de alegatori, deci nici cu privire la referendumul din 2012 pentru demiterea presedintelui.

Recensamantul a incins spiritele degeaba: Cifrele nu reprezinta populatia cu drept de vot!

Cat de exacte sunt aceste rezultate, tinand cont de modul in care s-a desfasurat recensamantul in 2011, boicotat de o buna parte dintre cetateni la recomandarea unor politicieni?

La orice recensamant exista un grad oarecare de aproximare, dar de data asta ma tem ca este ceva mai mare decat de obicei. Chiar diferenta dintre rezultatele provizorii si cele definitive ne arata lucrul asta.

De obicei, la alte recensaminte, diferenta dintre cele doua serii de date era de ordinul sutelor, cel mult. Acum vedem ca e o diferenta de cateva sute de mii.

Ce aspect v-a atras atentia cel mai mult din informatiile furnizate joi de INS?

Cred ca lucrul cel mai preocupant este aspectul structurii pe varste a populatiei. Noi nu mai avem deloc o piramida a varstelor, baza acestei piramide este foarte ingusta. Generatiile tinere, cele nascute dupa 1990, sunt mai reduse numeric decat cele de dinaintea lor si lucrul asta o sa produca efecte negative atunci cand aceste generatii vor forma populatia activa. Majoritatea lor sunt inca elevi ori studenti, pana in 23 de ani, dar peste vreo 10 ani ei vor fi grosul populatiei active si, dimpotriva, generatiile foarte numeroase, care acum au varste in jur de 45 de ani, se vor apropia de varsta pensionarii.

Practic, aceste generatii mici numeric vor trebui sa sustina generatiile mult mai numeroase de pensionari. Dezechilibru fondului de pensii va fi mult mai mare decat acum.

Romania, tara fara viitor - Fara bani de pensii peste 20 de ani

Acest lucru a fost subliniat si de presedintele Basescu. Ce putem face in afara de a urma sfatul dat de Ioan Oltean - sa facem cat mai multi copii?

Din pacate, lucrurile trebuiau facute mai demult. Acum, ce putem sa facem este sa ne gandim la inlocuirea acestui sistem de pensii, de solidaritate intergenerationala, cu alte surse din care sa se alimenteze fondul de pensii.

Cum comentati rezultatele referitoare la nivelul de educatie? Se pare ca avem circa 250 de mii de analfabeti declarati.

Da, si totusi cifra este mai mica decat acum 10 ani. E un lucru relativ bun. In general, aceasta structura a nivelului de instructie se schimba foarte incet.

Ce mai observam este ca, totusi, avem o crestere semnificativa a ponderii absolventilor de invatamant superior, care aproape s-a dublat fata de acum 10 ani.

Dar cum, din punct de vedere calitativ? Stim cu totii pe ce baze functioneaza sistemul universitar romanesc, am auzit cu totii de "fabricile de diplome".

Sigur ca este si un efect ascuns al inflatiei de diplome universitare. Din pacate, statistica, demografia, nu poate decat sa ia in calcul toate diplomele si sa spuna ca pe totalul populatiei avem ceva mai multi oameni cu studii superioare. E drept, este clar ca este in buna masura efectul acestor fabrici de diplome care au functionat in ultimii 10 ani.

Au aparut modificari si in structura populatiei pe etnii. Numarul rromilor a crescut foarte mult, dar vorbim doar despre cei care s-au declarat.

Da, nu putem sa vorbim despre cresterea sau scaderea numarului membrilor acestei etnii, ci despre cresterea sau scaderea celor care isi asuma acest lucru, numar care a crescut, dar, dupa mine, putin. Imi amintesc ca, in perioada recensamantului, organizatiile de rromi au facut campanii prin care au incercat sa isi convinga conationalii sa isi declare etnia.

Specialistii estimeaza ca numarul este mult mai mare, cel putin dublu. Si daca ne uitam mai atent la cifre vedem ca, in general, isi declara etnia rromii care traiesc in comunitati compacte, in sate, mai putin in zonele urbane, unde, de obicei, comunitatile sunt amestecate.

In schimb, a scazut comunitatea germana din Romania.

Da, noi eram obisnuiti sa stim ca germanii reprezinta al treilea grup etnic, acum e al patrulea (dupa maghiari, rromi, ucraineni- n.red).

Intr-adevar, germanii au emigrat masiv si inainte de 1989 si dupa 1990. Cei care au ramas in tara sunt majoritatea varstnici si, din cauza asta, numarul lor a scazut in ultimii ani, prin deces.

Acest recensamant face lumina asupra numarului romanilor plecati in afara?

Nu, chiar autorii recensamantului spun acest lucru. Care a fost metodologia? Ei au intrebat in gospodarie care sunt membrii familiei care sunt plecati pentru mai multe luni. Or, in situatiile in care e plecata toata familia sau cand sunt persoane singure care au migrat, acestea nu sunt declarate de nimeni.

Dar cum am putea afla cati romani sunt acum peste hotare? Ar trebui sa stim pentru ca ne pregatim de revizuirea Constitutiei, de referendumul pentru unicameral, de noi alegeri prezidentiale.

Parerea mea este ca singura solutie, din punct de vedere electoral, pentru determinarea acestor persoane este inscrierea voluntara in registrul alegatorilor. Cetatenii care doresc sa voteze o data la cinci ani sa faca efortul de a trimite o scrisoare la ambasada prin care sa ceara sa i se distribuie o carte de alegator. In momentul acela vom sti exact cate carti de alegator valabile exista si acela va fi electoratul.

Dar e greu de crezut ca se va intampla vreodata acest lucru, cunoscandu-i pe romani...

Dar asta e legea! Trebuie aplicata legea, care asta spune in momentul de fata.

Acest recensamant are vreo relevanta in ceea ce priveste referendumul de anul trecut pentru demiterea presedintelui?

Nu, nu. El ne da informatii numai despre cetatenii din Romania, din tara, nu ne spune absolut nimic despre cei din strainatate. Stim ca, intr-adevar, sunt circa 17 milioane de romani cu drept de vot in tara, dar atat. Nu stim cati sunt cei de afara.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...