INS a publicat rezultatele finale ale recensamantului - suntem mai putini romani

Populatia stabila a Romaniei a scazut in perioada 2002-2011 cu peste 1.5 milioane de locuitori, principala cauza fiind migratia, arata rezultatele finale ale recensamantului realizat in 2011, publicate joi de Institutul national de Statistica.

Astfel, la 20 octombrie 2011 populatia stabila a Romaniei era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%).

Fata de situatia existenta la recensamantul anterior, populatia stabila a scazut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), in principal din cauza migratiei externe, se arata in comunicatul INS.

Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul recensamantromania.ro si pe site-ul INS.

Topul judetelor

Primele 6 judete, cu exceptia Municipiului Bucuresti (1.883,4 mii), ca numar de populatie stabila sunt Iasi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanta (684,1 mii), Timis (683,5 mii) si Dolj (660,5 mii persoane).

Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Salaj (224,4 mii), Mehedinti (265,4 mii), Ialomita (274,1 mii) si Giurgiu (281,4 mii) sunt judetele cu cel mai mic numar de persoane ce fac parte din populatia stabila.

Mediul urban si mediul rural

Cei mai multi romani traiesc la oras, releva recensamantul. Astfel, in municipii si orase traiesc 10.859 mii persoane, reprezentand 54,0% din totalul populatiei stabile.

Fata de situatia de la penultimul recensamant, ponderea populatiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale in detrimentul mediului rural.

Structura populatiei pe grupe de varsta

La 20 octombrie 2011, structura pe grupe de varsta era urmatoarea: copiii (0-14 ani) detin o pondere de 15,9% in totalul populatiei stabile populatia tanara (15 - 24 ani) reprezinta un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 - 64 ani) formeaza majoritatea (55,7%), iar persoanele in varsta de 65 ani si peste reprezinta 16,1% din total.

Persoanele in varsta de 85 ani si peste detin o pondere de 1,3% in totalul populatiei stabile.

Structura etnica in baza propriei declaratii

La recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate, precizeaza INS.

Astfel, pentru persoanele care nu au vrut sa declare aceste trei caracteristici, precum si pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste 3 caracteristici.

Ca urmare, structurile prezentate in continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile.

Informatia privind etnia a fost disponibila pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii persoane). S-au declarat romani 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat rromi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%).

Grupurile etnice pentru care s-a inregistrat un numar de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii), turci (27,7 mii), rusi - lipoveni (23,5 mii) si tatari (20,3 mii persoane).

Fata de recensamantul din anul 2002 s-a inregistrat o crestere a ponderii populatiei de etnie rroma (de la 2,5% la 3,3%) si o descrestere a ponderii populatiei de etnie germana (de la 0,28% la 0,20%).

Potrivit liberei declaratii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba materna, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel: pentru 90,9% limba romana reprezinta prima limba vorbita in mod obisnuit in familie in perioada copilariei, iar in cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiara reprezinta limba materna; limba romani a reprezentat limba materna pentru 1,3%,iar limba ucraineana pentru 0,3% din totalul populatiei stabile pentru care aceasta informatie a fostdisponibila. Limbile turca, tatara sau rusa reprezinta (fiecare) limba materna pentru o persoana din 1000 care fac parte din populatia stabila. Alta limba materna decat cele prezentate mai sus a fost declarata de catre 0,5% din populatia stabila.

Structura confesionala a fost declarata de 18.861,9 mii persoane din totalul populatiei stabile si arata ca 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolica, 3,2% de religie reformata, iar 1,9% penticostala. Ponderi intre 0,4% - 0,8% au inregistrat urmatoarele religii: greco-catolica (0,8%), baptista (0,6%) si adventista de ziua a saptea (0,4%).

Persoanele de alta religie decat cele prezentate mai sus reprezinta 1,8% din total. S-au declarat "fara religie" sau atei un procent de 0,2% din totalul populatiei.

Starea civila

Aproape jumatate din populatia stabila este formata din persoane care au starea civila legala de casatorit(a).

Sunt casatoriti 4.818,4 mii barbati si 4.868,8 mii femei. Doua persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, persoanele vaduve reprezinta o zecime din totalul populatiei stabile, iar persoanele divortate detin o pondere de 4,2%. In uniune consensuala au declarat ca traiesc 745,5 mii persoane.

Nivelul de pregatire

Din totalul populatiei stabile de 10 ani si peste, 44,2% au nivel scazut de educatie (primar, gimnazial sau fara scoala absolvita), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maistri) si 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane analfabete.

Cati sunt plecati din tara

Numarul persoanelor plecate in strainatate pentru o perioada de cel putin un an, dar care nu fac parte din populatia stabila, este de 727,5 mii si, evident, nu cuprinde decat o parte a numarului de emigranti externi, se mai arata in comunicatul INS.

Sub-inregistrarea semnificativa a fost cauzata de faptul ca, la momentul critic al recensamantului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu intreaga familie in strainatate si nici nu au existat alte persoane (in tara) care sa declare informatiile solicitate despre acestia.

INS precizeaza ca datele definitive ale recensamantului s-au obtinut prin prelucrarea datelor individuale din formularele de inregistrare a persoanelor din gospodarii si locuinte si prin colectare indirecta din surse administrative.

Detalii suplimentare asupra indicatorilor diseminati prin prezentul comunicat de presa sunt disponibile pe site-ul recensamantromania.ro, iar informatii suplimentare derivate pe judete si localitati sunt disponibile si pe site-urile directiilor regionale si judetene de statistica.

Alte rezultate definitive ale Recensamantului din 2011 vor fi puse la dispozitia utilizatorilor etapizat, in perioada septembrie - decembrie 2013, anunta INS.

Date asteptate cu nerabdare de politicieni

Rezultatele referendumului din 2011 au fost invocate in timpul disputei politice din vara trecuta, in contextul referendumului pentru suspendarea presedintelui Traiann Basescu.

USL a cerut atunci sa se ia ca punct de referinta in calcularea cvorumului 16 milioane de cetateni cu drept de vot, si nu 18 milioane, potrivit ultimului recensamant valid, caz in care referendumul ar fi fost validat si presedintele demis.

Pe de alta parte, prelucrarea datelor a scos la iveala faptul ca aproximativ 450.000 de CNP-uri aferente formularelor fie au fost inregistrate de mai multe ori, fie au fost eronate sau nu au fost completate, ceea ce inseamna ca 2,33% din totalul inregistrarilor a fost afectat.

Rezultatele recensamantului populatiei ar fi trebuit sa fie facute publice in octombrie anul acesta, dar termenul a fost devansat, in conditiile in care se anticipeaza ca in aceasta toamna vom avea doua referendumuri, unul pentru revizuirea Constitutiei si un altul pentru parlament unicameral cu cel mult 300 de parlamentari.

Recensamantul populatiei si al locuintelor din 2011 s-a desfasurat pe parcursul a 12 zile si a costat 40 de milioane de euro.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...