Ziare.com

Afla de unde vine boala si necazul - De la cititori

Luni, 03 Septembrie 2012, ora 20:16

   

Afla de unde vine boala si necazul - De la cititori
Omul, la necaz sau boala, se intreaba de unde vin acestea asupra sa. Care ar fi sursele necazului? Dar ale bolii?

In istoria omenirii au existat multe boli, de la cele mai simple, la cele mai grave. Medici si specialisti si-au inchinat viata cercetarii problemelor legate de bolile fiintei umane.

Cu toate ca exista mai multe metode si medicamente in prevenirea, alinarea durerii si tratarea diferitelor boli, nu s-a reusit eliminarea definitiva a suferintei omului.
In primul rand, este foarte important sa cunoastem de unde provin necazurile si bolile. Prima si cea care sta la temelia pricinuirii bolilor la om este, fara doar si poate, arborele genealogic al familiei.

A doua sursa a bolilor o reprezinta pacatul, sub toate formele sale. Mai mult, in Biblie ni se spune ca pacatul omului nu inseamna numai boala, ci chiar moarte. De aceea, omul este atat de speriat de boala si suferinta, in asa fel incat gandul lui este imposibil sa nu duca si la moarte.

In Noul Testament ni se spune ca ar exista si o moarte spirituala, care este mult mai grava decat cea trupeasca. A treia posibilitate de pricinuire a bolilor in corpul uman este nepasarea si indiferenta.

In al doilea rand, trebuie sa stim de unde provin nenorocirile si necazurile omului. Este posibil o previziune a acestora sau aceasta stare de lucruri nu depinde de om. Si daca am sti cu o ora inainte despre o nenorocire sau chiar moarte nu am putea face mare lucru, in cel mai bun caz, sa ne luam ramas bun si, eventual, sa spunem o rugaciune.

Se spune ca oamenii care au parte de nenorociri sunt foarte puternici, fizic si psihic, pentru ca altfel, nu ar rezista la o asemenea trauma. De asemenea, se mai spune ca in astfel de imprejurari nefericite si nedorite, omul ii simte prezenta lui Dumnezeu, pentru ca intr-adevar, numai cu ajutorul divinitatii poti trece peste aceasta suferinta. Interesant este ca primul gand al unui om care trece printr-o mare nenorocire este acela de a se adresa lui Dumnezeu: De ce, tocmai eu, Doamne?

Apoi, este foarte important sa cunoastem care este izvorul tuturor nenorocirilor si bolilor la care este supusa fiinta umana. Bineinteles ca aceasta problema sensibila, dar si foarte apasatoare asupra omului a constituit preocuparea medicinei, biologiei, chimiei dar, intr-un mod aparte, si a Bisericii. Astfel, Biserica Crestina numara trei izvoare din care se adapa, daca se poate spune asa, nenorocirea si boala: propria persoana, diavolul si divinitatea.

1. Propria persoana

Boala sau nenorocirea poate veni din cauza propriei persoane: prin droguri, prin betie, prin curvie, prin judecarea altor persoane, prin imprumuturi, prin excese si extreme sub toate formele lor.

In acest sens, exista o vorba populara: cum iti asterni asa si dormi. Bineinteles ca daca consumi droguri, daca bei excesiv, daca fumezi, nu faci altceva decat sa atragi boala. De altfel, nu exista om care sa nu fie supus, intr-un fel sau altul, bolii, fie si cu o simpla gripa.

2. Diavolul

Nenorocirea sau boala poate veni de la diavol sub diferite forme, unele dintre acestea fiind foarte bine mascate. Boala poate veni din cauza pacatelor noastre, dar si ale altora. Spre exemplu, Apostolul Pavel a indurat multe pacate provenite de la satan.

In acest caz, scopul bolii este distructiv. Apostolul Pavel dupa ce a scos un demon a ajuns la inchisoare. In aceasta situatie, se recomanda rugaciunea, iar atunci cand nu e posibila, rugaciunea mintii, pentru ca a fost si ramane arma cea mai eficienta impotriva diavolului.

3. Dumnezeu

Iata, bunaoara, ceea ce multora le e greu sa creada, este faptul ca boala si necazul poate veni chiar de la Dumnezeu. Numai ca atunci cand boala si necazul sunt de la Dumnezeu, scopul nu este nimicirea fiintei noastre, ci, dimpotriva este spre cresterea noastra spirituala si, uneori, spre slava lui Dumnezeu.

In aceasta situatie, intalnim doua aspecte si anume: unul se refera la faptul ca necazul trebuie sa fie foarte dureros pentru a ne atrage atentia, celalalt se refera la faptul ca durerea trebuie sa fie dincolo de controlul fiintei noastre. Atitudinea noastra trebuie sa fie urmatoarea: Dumnezeu mi-a dat o boala, m-a pus la pat pentru a-mi transmite un mesaj.

Ramane ca persoana in cauza sa ceara luminarea de la dumnezeu pentru a-i arata mesajul transmis. Dar, exista o conditie: Dumnezeu intra in viata ta, numai si numai daca tu ingadui si esti pregatit. De aceea se si spune ca un om aflat intr-o mare suferinta este pe calea adevarului.

In consecinta, noi, oamenii, nu putem avea previziuni asupra vietii sau asupra mortii noastre, dar ne putem pregati pentru un sfarsit bun, pentru ca asa cum spune filosoful, viata omului nu e decat o pregatire a mortii sale.

Asadar, sa fim pregatiti pentru a putea zice precum Iov din Biblie: "Am primit cu bucurie pe cele bune si pe cele rele nu le vom primi".

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 13083 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
15 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Pentru suflet!

Atunci cand esti bolnav, inainte de a chema doctorul, cheamă preotul Bisericii pentru Maslu. Spovedeste-te si multumeste-i lui Dumnezeu, pentru că El bate uneori trupul in scopul mantuirii sufletului.
La necaz sau boală spune rugăciunea inimii: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieste-mă pe mine păcătosul. Amin.

 

Foarte util

si interesant articolul. Multumim.

 

Miracolul vindecării!

Esti bolnav si nu vezi niciun rezultat pozitiv. Medicamentele, uneori, sunt de prisos, cheamă in ajutor cel mai miraculos medicament de pe pămant care este Euharistia: "Luati mancati, acesta este trupul meu... Acrsta este sangele meu si al Legii celei noi, care pentru multi se varsă". (Mc. 14. 22-24)

Metafore,metafore

Arborele genealogic și excesele sunt cauzele cele mai evidente.Dar ce se ințelege prin curvie?Chiar astăzi am citit aici un articol că "promiscuitatea" intărește sistemul imunitar.HA!!!!Culmea este că unii afirmă că se poate atinge iluminarea prin tantra și că este ideală pt lumea occidentală materialistă;vezi cultul corpului in Occident.In fine,pe mine mă depășește kestiunea asta.
Apoi in budism nu există D-zeu.Din ce am ințeles eu,există ceva,dar despre care nu poți să spui nimic,nici că există,nici că nu există,sau poți să-i dai orice nume,VID,D-ZEU,TAO etc.,e dincolo de rațiune și limbaj.
Apoi diavolul,o altă metaforă, este de fapt "maya",o iluzie,adică nu realitatea ca atare,ci realiatatea+mintea noastră,cea ce ne imaginăm noi că există,nu ceea ce există.
Iar "D-zeu" nu poate trimite necazuri, este legea karmei care o face.
Pe mine mă satisface filozofia asta d.p.d.v. spiritual.Creștinismul este cam același lucru,dar spus altfel,in metafore,personificări,ca pt copii.

 

Nu te ascunde omule!

Ascunderea omului de poruncile lui Dumnezeu este vizibilă in actul de dominare al lumii asupra omului si nu invers. Dominatia pe care lumea o instituie ii conferă acesteia caracterul de fatalitatea si, totodată, asigură mediul favorabil pentru ca omul să se ascundă, să se mintă, să se prefacă a nu mai vedea si nu mai intelege sensul vietii lui si să se uite pe sine in lanturile inrobitoare ale lumii.

sorry!!

n-am ințeles nimic.

un articol ffff prost

dar prostia de unde vine?
daca totusi e pomenita biblia, iata cateva consideratii:
Omul si-a pirdut relatia cu Dumnezeu imediat dupa ce a mancat din fructul oprit, aici a murit spiritual, a fost separat prin alungarea din prezenta lui Dumnezeu. Moartea fizica a venit la Adam dupa 930 de ani. Toti urmasii lui Adam si Eva se nasc morti spiritual, separati de Dumnezeu. Consecintele neascultarii le traim fiecare dintre noi. Boala nu vine de la Dumnezeu.

 

Prin boală iti vorbeste Dumnezeu!

Suferinta este oprirea, chemarea la intelegere, punctul de posibilă distructie a disimulării in vederea unei autenticităti care relevă de iubire. Prin dramatismul ei si uneori prin nivelul tragic care o insoteste, suferinta stopează derularea innebunitoare a fugii, pentru a lăsa să izbucnească intrebarea revoltată a omului despre sensul ei si, in plus, asupra sensului dependentei lui de lumea care il face să sufere. Pentru că dependenta poate fi pentru un timp (indiferent cat de scurt ar fi) suspendată, iar in golul astfel format se poate auzi ecoul chemării de dragoste al lui Dumnezeu.

Opinie !

La toate aceste intrebari raspunsul este neindoielnic dat de Biblie ! Iubeste-l pe Dumnezeu mai presus de orice si vei avea viata vesnica! Cercetati Scripturile! Dar nu e asa
simplu cum pare ...

 

Dumnezeu este iubire!

"Dragostea este o dispozitie bună si afectuoasă a sufletului, datorită căreia el nu cinsteste niciunul dintre lucruri mai mult decat cunostinta lui Dumnezeu. Dar este cu neputintă să ajungă la deprinderea dragostei cel ce e impătimit de ceva din cele pămantesti", spune Sf. Maxim Mărturisitorul.

Pentru pozitron enache!

Dumnezeu nu este o metaforă.
Moise, inainte de a cobori de pe munte cu Tablele Legii il intreabă: "Cine să le spun că esti?", iar Dumnezeu ii răspunde: "Eu sunt cel ce sunt".

 

tautologie

Discuțiíle scolastice pe această temă sunt sterile și nu se mai practică din evul mediu.In fine!"Eu sunt cel ce sunt" este un pleonasm,o tautologie care arată incapacitatea limbajului de a cuprinde o asemenea temă.Nu a spus că este "D-zeu" sau "Tatăl" sau "Creatorul" etc.Acestea sunt metafore pe care le folosim pt a aproxima cumva ideea de divinitate.Cea mai bună atitudine in această privință este...tăcerea.

Tăcere!

Asa este dacă nu ai credintă nu poti vorbi despre sau cu Dumnezeu.
Doamne ajută!

Greseli'Gresite'Repetitiv

http://www.youtube.com/watch?v=14GvrMrkmWM
Sunt multe de comentat pro/contra la acest articol;
Va las sa vedeti filmuletul.
"not of death am I to fear, but of its eternal sleep; far within its endless nothing, lost into abyss deep" Exantus-540 BC

 

Durerea!

Din punctul de vedere al crestinismului, este oprirea, chemarea la intelegere, punctul de posibilă distructie a disimulării in vederea unei autenticităti care relevă iubire. Prin dramatismul ei si uneori prin nivelul tragic care o insoteste, suferinta stopează derularea innebunitoare a fugii, pentru a lăsa să izbucnească intrebarea revoltată a omului despre sensul ei si, in plus, asupra sensului dependentei lui de lumea care il face să sufere. Pentru că dependenta poate fi pentru un timp (indiferent cat de scurt ar fi) suspendată, iar in golul astfel format se poate auzi ecoul chemării de dragoste al lui Dumnezeu. Revolta pe care o presupune, ca orice revoltă (revolutie!) poate deveni un nou inceput, un răspuns al omului către Dumnezeu, o hotărare de a iesi din robia patimilor. Suferinta poate fi inceputul intelegerii si al credintei, prin necesitatea cu care absurdul ei cere o solutie.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor