Ce v-a afectat cel mai mult viata in 2011? - Sondaj Ziare.com

Apropierea sfarsitului de an ofera prilejul unei numarari exhaustive a bobocilor statistici pe care, cu sau fara voia ei, clasa politica alfa i-a bifat pe raboj.

Romanii au inotat prin valtoarea neajunsurilor iscate de impasul recesionist alimentat de hotararile celor doua palate decizionale. Factura de plata este una consistenta si tocmai de aceea domnii Basescu si Boc au tinut sa le multumeasca vinovatilor fara vina.

Motto: "O remaniere guvernamentala trebuie facuta, pentru relansarea increderii populatiei" (Elena Udrea, 10 decembrie 2011)

La inceputul lui 2011, seful delegatiei FMI, Jeffrey Franks, ii imbia pe cei dispusi sa-l asculte cu declaratii nadajduitoare la un start economic lansat, inserand si o aluzie malitioasa destinata media: "Romania nu va fi in recesiune in 2011. Estimam o crestere de 1,5%. Informatiile aparute in presa nu sunt corecte".

Ca si cum corespondentul Fondului nu ar fi avut stiinta de maseaua gaunoasa ce provoaca acute migrene care sfredeleau creierul financiar mondial localizat pe Wall Street, iar Romania nu s-ar fi aflat pe imaginara axa Bucuresti- Londra- Washington.

Isi imagina domnul amintit ca un desant profesional l-a adus in paradisul fiscal carpatin unde laptele si mierea isi fac loc in canile de lut romanesc? Imposibil de crezut.

Realitatea era si este cu totul diferita. Optimismul cresterii economice s-a spulberat aproape instantaneu. Cel putin asa arata condicutele ultimelor saptamani, pentru a lua un exemplu proaspat.

1. Somajul

Rata acestui vis urat a urcat la aproape cinci procente (4,93%) in octombrie. Nu mai putin de 444.000 de cetateni rupandu-si incaltarile scalciate prin curtile Fortelor de Munca. E vorba despre cei prinsi inca in scripte. Alte zeci, poate sute de mii se afla in zona crepusculara. Adica a nimanui.

Cum sezonul hibernal este prin definitie unul de cvasiblocaj la angajari, numarul semnatarilor unui contract de munca devine proportional cu gradele din termometre.

2. Datoriile

Beneficiari ai salariului mediu pe economie (despre cei aflati sub acest reper nici nu mai incape vorba) situat la aproximativ 350 de euro, romanii sunt tot mai coplesiti de povara cheltuielior lunare. Imprumuturile la banci, la prieteni, la rude ori colegi de serviciu se stivuiesc pe greabanul searbad al omului de rand.

Practic, este captivul unei neputinte banesti. Lupta intr-o cursa infernala pentru achitarea datoriilor. Unii, pana cu putin inaintea instalarii rigor mortis.

La mijlocul acestui an, 4,2 milioane de romani, circa 43% din populatia activa, aveau credite contractate la banci sau IFN-uri. Chiar cate trei per capita. Grad maxim de indatorare.

Relevant: intr-un studiu comandat de Kruk Romania, 70% dintre cei chestionati au o situatie financiara precara sau foarte proasta. Doua treimi obisnuiesc sa se imprumute la rude si prieteni pentru a-si duce traiul de pe o zi pe alta. Cauza este mai mult decat stravezie. Nivelul scazut de trai. De fapt, sunt condamnati la o situatie nefericita si perpetua. O spirala la al carei capat e aproape imposibil de ajuns. Mai grav ar fi faptul ca nu se intrevede o ameliorare nici in anul ce sta sa vina. Imprumuturile raman unica solutie, una care insa nu-i ajuta a parasi intortocheata retea a saraciei.

Consecinta se rasfrange si asupra bancilor. Recent, Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR, isi expunea convingerea categorica legata de pierderile sigure determinate de volumul mare al creditelor neperformante. Dupa noua luni din 2011, rezultatul negativ l-a depasit pe cel de pe intregul an 2010.

3. Economia

Intrucat industria mare a fost scoasa aproape in totalitate la mezat, contra unor interese obscure personale ori de grup in favoarea avutilor lumii, se parea ca agricultura va deveni un Deus ex machina. In pofida unui potential capabil sa hraneasca patru Romanii, numai opt milioane se infrupta asigurat decent.

In tara se produce sub 10% din cat s-ar putea, iar cifrele ultimilor cinci ani releva o scadere fara sorti de contenire. Agricultura are un aport la PIB de doar 6%. Comparativ, acest important sector aduce Hexagonului 45%.

4. Nivelul de trai

Acest indice de evaluare este inferior statelor exotice unde natura ofera cu darnicie banane si arbori de cauciuc. La inflatie insa, dominam ierarhia. Preturile de consum au crescut in Romania cu 18% din 2008 pana in prezent. O si spune intr-un comunicat biroul comunitar de statistica-Eurostat: "Este de departe cea mai mare scumpire din UE". In iulie anul acesta, preturile alimentelor erau cu 12,3% peste cele din aceeasi luna a lui 2008.

In vreme ce pe batranul continent scumpirile au fost de sub 5%, Romania conduce detasat la capitolul servicii. Aici, costurile s-au majorat cu peste 17 procente, comparativ cu 10% in UE, in vreme ce bunurile s-au dus in sus cu 18%, nivel de patru ori superior celui din Uniune, potrivit analistilor economici. "Dilatarile" preturilor nu ar fi constituit o problema iesita din comun daca ar fi fost acompaniate de cresteri salariale pe masura. Asa se intampla in tarile normale.

5. Cosul zilnic

Produsele cele mai afectate de umflarea preturilor au fost alimentele de baza. Valoarea cheltuita, conform studiilor de piata, pentru aceasta categorie fiind cu 15% mai mare. Doar articolele neesentiale au pastrat un trend crescator ceva mai timid, putin peste cota de patru procente. Uleiul a influentat cel mai mult media, inregistrand cresteri de pana la 40%.

Posibile concluzii

Actuala Putere, declarata de centru-dreapta, recurge intr-o larga gama la atributele proprii polului opus. Este cunoscut ca masurile stangiste sunt strict legate de factorul politic. Etatizat cat de mult posibil. Acea obsesiv clamata economie de piata functionala nu se dezvolta in Romania de astazi fara umarul "binevoitor" al statului. Economia nu se poate detasa de cordonul ombilical prin care este legata de decidentul central.

Drept pentru care, urmeaza cu sfantenie comenzile cu hatar emise de catre cei ce distribuie banii. Astfel, gafele, esecurile lamentabile de multe ori, sunt omniprezente. Din nefericire, nu autorul lor raspunde pentru ele.

Antreprenoriatul veritabil si initiativa privata nu sunt percepute altminteri decat mofturi razgaiate de catre actuala Putere. In consecinta, masurile sunt absolut pur formale, de consistenta unei glazuri estetice. Politicienii isi aroga dreptul impartirii atuurilor pe axul central numit ban. Evident, cu destinatii prestabilite si urmand un algoritm de calcul subiectiv.

Efectul se intrevede in spolierea continua a maselor prin intermediul numeroaselor taxe si impozite. Ca un primus inter pares care se respecta, guvernantii isi asigura fara drept de apel echilibrul si bunastarea, intr-un logic contrast cu cei ce le-au harazit electoral timona.

Guvernarile de stanga si-au aratat in timp limitele. Durabilitatea lor nu s-a putut nicicand compara cu fiabilitatea capitalista. Totusi, in Romania, nu este acceptata faptic aceasta axioma. Doar declarativ. Efectele sunt vizibile. Amicii de sub stejarul Puterii vor colecta intotdeauna bunastarea.

Polarizarea actuala romaneasca se vede cu ochiul liber. Cei multi platesc prin intreprinderile lor contraperformantele celor putini. Primii vor fi mereu perdanti, ceilalti isi semneaza avant la lettre cecurile pentru viitorul mandat.

Capitalismul surogat romanesc functioneaza dupa reguli feudale revazute si adaugite. Sufoca ramificatiile inflorescentei firesti, lasand sa se dezvolte nervurile comunicante si dependente cu/de varfurile politice.

Ziare.com va invita la vot. Care este factorul ce v-a afectat cel mai mult viata personala in 2011?

Nicușor Dan susține că PSD se delimitează de Cîrstoiu: ”Nu știu dacă se va apropia de Piedone”

Edilul general, Nicuşor Dan, afirmă că PSD începe să se delimiteze de Cătălin Cîrstoiu, candidatul coaliţiei la Primăria Capitalei, şi susţine că acest lucru corespunde cu orientarea...

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...