2010, un nou an critic pentru Sanatate

Gripa porcina, incendiul de la maternitatea Giulesti, fenomenul etnobotanicelor si masurile de austeritate dictate de criza se numara printre principalele subiecte care au marcat, in 2010, sanatatea romanilor, in conditiile unui buget ce a mentinut tara printre codasele Uniunii Europene.

Proaspat instalat in functie, ministrul Sanatatii, Cseke Attila, s-a aratat, inca din ianuarie, pus pe fapte mari. Dornic sa scada colesterolul si glicemia romanilor, dar si sa aduca bani in plus la buget, dupa modelul taxei pe viciu, ministerul de resort si-a anuntat intentia de a introduce o taxa pe produsele tip fast-food. Contestata din directia unei parti a industriei alimentare, initiativa a ajuns rapid si in presa straina, care a scris ca Romania ar pregati prima taxa de acest fel din Europa.

Grija alimentatiei sanatoase a trecut rapid pe planul doi din pricina pandemiei de gripa porcina, prima din ultimele patru decenii decretata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). Indiferenta initial la apelurile autoritatilor cu privire la necesitatea imunizarii, populatia a devenit receptiva odata cu cresterea numarului de infectari si decese, printre victimele virusului A/H1N1 numarandu-se si actorul Toni Tecuceanu, cunoscut din emisiunea TV "Cronica Carcotasilor". In primele zile ale campaniei nationale de vaccinare, centrele de imunizare au fost practic luate cu asalt, numarul romanilor care s-au protejat astfel contra gripei porcine depasind 1,4 milioane.

Independent de problema gripei porcine, principalul fabricant de vaccinuri din Romania, Institutul National "Cantacuzino", a fost, in februarie, subiectul unui scandal de proportii. Motivul? Agentia Nationala a Medicamentului (ANM) a retras autorizatia Institutului de a mai produce vaccinuri pana la adaptarea aparaturii la standarde europene, in conditiile in care noua linie tehnologica pentru vaccinul contra tuberculozei era, la acel moment, in curs de instalare.

Conducerii de la "Cantacuzino" i s-a cerut sa prezinte rapid un plan de masuri colective agreat de ANM si care sa aiba ca finalitate obtinerea autorizatiei de fabricatie a vaccinurilor. In cele din urma, insa, in aprilie, ministrul Sanatatii l-a demis vineri pe directorul general al Institutului "Cantacuzino" din Capitala, Radu Iordachel, dupa ce ANM ar fi constatat ca acesta nu a indeplinit planul de remediere a deficientelor.

Multe probleme, un singur perdant: pacientul

Inceputul anului a adus si acutizarea unui fenomen ramas in actualitate pana la sfarsitul lui 2010: etnobotanicele, care se vindeau deja in 300 de magazine, fata de nici 20 in 2009. Cresterea numarului de tineri ajunsi la spital in urma consumului de substante din aceasta categorie a determinat autoritatile sa ingradeasca, macar in parte, comertul cu etnobotanice. Astfel, in ianuarie, Guvernul a interzis, printr-o ordonanta de urgenta, 36 de plante si substante etnobotanice, comerciantii beneficiind de o perioada de tranzit de la intrarea in vigoare a actului normativ, pentru a distruge stocurile.

In iunie, lista etnobotanicelor interzise a fost completata, la propunerea Ministerului Sanatatii, cu inca opt substante cu efect psihoactiv identificate de catre experti. Cu toate astea, comertul cu substante halucinogene a continuat aproape nestingherit, pe sub tejghea sau pe internet, iar multi s-au intrebat de ce Guvernul a preferat acte normative cu etnobotanice interzise in locul unuia singur care sa contina o lista unica a substantelor permise.

In acelasi context, la multe dintre controalele efectuate la magazinele de profil s-a constatat ca, pe langa etnobotanice, amatorii puteau cumpara hasis ori marijuana, fapt care nu facea decat sa ingroase gravitatea unui fenomen privit initial drept ceva izolat sau, in cel mai rau caz, trecator.

Spre finalul anului, mai multi primari au decis sa-si faca propriile legi pentru stoparea comertului cu etnobotanice, astfel ca in mai multe orase, inclusiv in Bucuresti, au fost adoptate hotarari de consiliu local prin care, practic, s-a interzis comertul cu halocinogene.

In februarie 2010, Guvernul trimitea, prin vocea lui Cseke, un nou semnal legat de reducerea cheltuielilor: coplata. Ministrul Sanatatii a anuntat ca va fi facuta publica o reglementare privind obligatia pacientului de a plati o anumita suma pentru serviciile medicale primite. Potrivit estimarilor facute anul trecut, orice pacient ar urma sa achite cinci lei pentru o vizita la medicul de familie, 20 de lei pentru o consultatie la medicul specalist si 100 de lei pentru sapte zile de spitalizare.

Principalul scop al introducerii sistemului de coplata nu il reprezinta rezolvarea problemelor din sistemul sanitar, ci un mai bun control al fondurilor care intra in sistem, a declarat ministrul Sanatatii. "Prin coplata avem posibilitatea controlului efectuarii sau neefectuarii unui serviciu medical, in conditiile in care exista servicii medicale raportate, dar neefectuate", a mai spus Cseke.

Sanatatea nu a scapat nici ea de o motiune de cenzura. In martie, PNL a propus, in textul motiunii simple pe sanatate intitulata "La sanatate nimic nu este sanatos", alocarea a 6% din PIB pentru acest domeniu, precum si depolitizarea conducerilor de spitale si a serviciilor deconcentrate ale sistemului. Motiunea l-a vizat pe ministrul de resort si a fost citita in fata plenului Camerei Deputatilor de un fost ocupant al fotoliului, Eugen Nicolaescu.

Pentru pacientii de rand, insa, marea problema nu era reprezentata atunci de argumentele pro sau contra motiunii, ci de faptul ca medicii de familie hotarasera sa nu mai elibereze retete compensate si gratuite, bilete de trimitere si concedii medicale, deoarece la 31 martie le expirasera contractele cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Ministerul Sanatatii a precizat ca actiunile medicilor de familie, care refuzau sa semneze noul contract cadru, sunt nejustificate, si a atras atentia ca refuzul de a prescrie retete compensate si gratuite va aduce bolnavilor mari prejudicii.

Banii tot mai putini din sistem au determinat inca un semnal de alarma. In mai, Colegiul Farmacistilor si Colegiul Medicilor au atras atentia cu privire la dificultatile cu care se confrunta din cauza crizei financiare din Sanatate, aratand ca 1.500 de farmacii din toata tara au intrat in insolventa, iar alte 400 sunt in faliment. "Spitalele mari din tara au inceput sa intre in insolventa si ele, iar Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti, precum si alte cateva case din tara sunt in incapacitate de plata", precizau reprezentantii celor doua asociatii.

In august, tragedie fara precedent in sistemul sanitar romanesc: sase nou-nascuti au murit si alti cinci au fost raniti in urma unui incendiu izbucnit la maternitatea Giulesti din Capitala. Fostul manager al maternitatii, o asistenta si alti cinci angajati au fost trimisi in judecata, insa incendiul de la Giulesti a scos in evidenta probleme valabile in toata tara. Mai precis, pompierii au descoperit peste 4.000 de nereguli in timpul controalelor tehnice facute la nivelul celor peste 500 de spitale din intreaga tara, doar 32% dintre acestea fiind remediate.

Mii de medici, plecati sa castige mai mult in strainatate

La jumatatea anului, Guvernul a aprobat proiectele de acte normative privind descentralizarea sistemului sanitar, prin care 373 de spitale urmau sa treaca in subordinea administratiei publice locale.

Independent de asta, insa, o problema de fond a Sanatatii a ramas exodul medicilor. In august, 4.000 de medici romani se pregateau sa plece in strainatate pentru a castiga mai multi bani, iar o buna parte a lor incheiasera deja precontracte cu firme de recrutare din Vest, potrivit secretarului general al Colegiului Medicilor din Romania (CMR), Viorel Radulescu. Conform datelor statistice, salariul mediu al medicilor in tarile Uniuniii Europene este de 3.500 de euro, de circa 10 ori mai mare decat cel din Romania.

In afara salariilor nesatisfacatoare, medicii reclama si lipsa dotarilor corespunzatoare din unitatile sanitare. In intervalul 2007-2009, din Romania au plecat 5.500 de medici: 1.500 in 2007, 2.100 in 2008 si 1.900 anul trecut.

Spre finalul lui 2010, criza a dictat noi masuri de austeritate. Ministerul Sanatatii a anuntat ca intentioneaza comasarea unui numar de sase unitati sanitare din subordine, aflate in Iasi, Craiova si Targu Mures, in vederea "eficientizarii activitatii" si a "reducerii costurilor administrative", potrivit reprezentantilor institutiei.

Tot in decembrie, Spitalul de Pneumoftiziologe si Spitalul de Neurologie si Psihiatrie din Oradea au fost desfiintate "pentru eficientizarea cheltuielilor legate de personalul din aparatul functional, administrativ si de deservire", dupa cum au explicat reprezentantii Ministerului Sanatatii.

In urma tuturor reorganizarilor, in subordinea Ministerului Sanatatii vor ramane un numar de 59 unitati sanitare, din 62 cat se afla in prezent.

Federatia Sindicala "Solidaritatea Sanitara" a anuntat ca se opune desfiintarii unitatilor sanitare anuntata de presedintele Romaniei si pusa in practica de Ministerul Sanatatii si de Guvern, masura care, in opinia sindicalistilor, va accentua "degradarea starii de sanatate a natiunii".

"Confruntat cu propria incapacitate de a gestiona sanatatea cetatenilor, Guvernul incearca sa rezolve lipsa resurselor financiare pentru furnizarea ingrijirilor de sanatate prin desfiintarea unui numar insemnat de unitati sanitare. In felul acesta, insa, nu va fi limitata risipa din sistem, asa cum incearca sa ne convinga; aceasta, in masura in care exista, are in principal cauze politice. Orice masura de reforma a sistemului ar trebui sa inceapa cu scoaterea unitatilor sanitare din zona intereselor politice, locale sau centrale", a declarat presedintele federatiei, Viorel Rotila.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...