Fara modele personale devii un nimeni

Traim intr-o societate a spectacolului si deriziunii: o societate care arata, pentru a batjocori. Imperativul "libertar" al epocii pretinde nuditatea fizica si morala, dezvaluirea, demitizarea, pe scurt, demolarea oricarui mit, model, soclu.

Importanta e ofensiva iconoclasta, esential apare doar "dreptul" la ireverenta, agresivitate, contestatie si blasfemie. Evident ca multa lume, cu o sensibilitate, cultura si atitudine mai traditionale, respinge acest iures devastator ca pe o anomalie. De ce ar fi omul-care-darama-orice mai liber decat omul "clasic", supus autoritatii lumesti sau divine?

In supunerea acelui om exista o doza de consimtamant lucid, asadar de libertate a optiunii. Acea lume, aparent disparuta, in fapt, refugiata in memoria colectiva, propunea o pluralitate de modele. Ea concepea omul intreg ca pe un individ scos din multime si forjat sub auspiciile unei anumite exemplaritati etice, intelectuale sau religioase.

Ideea care a strabatut miile de ani ale civilizatiei cunoscute a fost limpede ancorata in bunul simt al relatiei maestru-ucenic. Platon a fost discipolul lui Socrate. Toti creatorii de scoala filozofica, de la Pythagora, pana la Plotin, de la Ammonius Sakkas pana la Clement Alexandrinul, de la Democrit, la Seneca sau Marc Aureliu, au fost focare de continuitate a gandului, relee transmitatore, nu simple borne intr-o cronica abstracta a adevarului si intelepciunii.

Chiar si continuitatile inertiale, atinse de spiritul manierist al decandentei, prevesteau o ruptura care avea, la randul ei, nevoie de fidelitatea generatiilor urmatoare. Cultura - asa cum au inteles-o geniile ei tutelare, principalii creatori, dar si elitele intectuale de pretutindeni si de oricand - este magnifierea unei predanii, venerarea, cu toata claritatea necesara, a unui arhetip mostenit.

Cei de dinaintea noastra (la fel de importanti ca si cei nenascuti inca) aveau ca principala sarcina prezervarea fidela si imbogatirea unui patrimoniu. Cea mai mare parte din orice cultura este un imens Comentariu: fie la textele sacre ale feluritelor revelatii, fie la doctrina unor maestri ai spiritului, unirii mistice, stiintelor, filozofiei, dreptului sau poemului cosmogonic. Importanta exercitiului de admiratie a fost mereu subinteleasa, dar si predicata ca atare.

Chiar si la scara locala a culturii romanesti, vibratia inspiratoare a exemplaritatii canonice a functionat impecabil, pana recent. Nu ma refer doar la influenta modelelor culturale apusene, care face din Eminescu un schopenhaerian sau din Alexandru Dragomir un elev al lui Heidegger.

In procesul ei de maturizare, dupa 1848, cultura romaneasca a produs ea insasi modele necesare Mitului Unionist, adevarate caramizi in templul ideologic al constructiei nationale, dar si surse de autoritate calauzitoare pentru zeci, uneori sute de "urmasi". Tin minte cultul parintelui Bartolomeu Valeriu Anania pentru marele sau profesor de anatomie, de la Medicina clujeana, Victor Papilian.

In anii 60, studentii de la Filologia bucuresteana erau fie "calinescieni", fie "vianisti". Nu trebuie, desi cultura noastra e dominata de un discret accent umanistic, sa ne imaginam ca specialistii romani din sfera politehnica n-au avut, la randul lor, mari prefesori carora le-au ramas in chipul cel mai fericit datori.

Intr-una dintre vorbele sale "proverbializate", Andrei Plesu remarca lipsa capacitatii de admiratie ca pe cel mai trist posibil handicap al celui tanar. Intr-adevar, cum sa pornesti in viata, cum sa-ti slefuiesti inteligenta, cum sa stii ce valori merita afirmate si aparate daca nu ai propria ta galerie de "oameni mari", carora visezi sa le semeni?

Chiar daca filonul voltairian al sarcasmului dizolvant s-a dezvoltat, cucerind imaginarul european, chiar daca nihilismul si voluntarismul lui Nietzsche si-a gasit noi expresii in nominalismul structuralist, in semiotica si, cateodata, in fenomenologia moderna, nu putem spune ca paradigma maestru-discipol a fost anihilata. Ea nu supravietuieste doar in scoala traditionala de toate gradele, concurata dramatic de lumea digitala, ci in structura insasi a omului tanar care, asemenea sugarului, cauta sanul mamei si bratul protector al tatalui.

Departe de mine gandul de a subestima rostul demitizarilor periodice, in stilul celor savuros practicate de Lucian Boia. Admit ca e bine sa chestionezi totul, sa supui judecatii tale critice (un mic pleonasm etimologic!) orice postulat, orice reprezentare, orice continut intelectual. Pe aceasta libertate se intemeiaza modernitatea, creatia noua, ba chiar si dezbaterea democratica.

Tot ce spun este ca demolarea sistematica a tuturor modelelor (la care batrana securitate comunista a contribuit nociv, prin trusturile sale de mercenariat mediatic) expune noua generatie romaneasca la o labirintica ratacire. La noi, nationalizarea partizana a valorilor clasice a dus la devalorizarea lor efectiva: tricolorul, Eminescu, costumul popular, marii scriitori din secolul 20 nu mai pot fi (chiar daca au fost) anexate de ciomagarii lui Voiculescu & co.

Trebuie sa reconstruim neutralitatea valorilor, supraconfesionalitaea lor ecumenica. Pentru asta, se cere sa reabilitam notiunea insasi de model. Sa pricepem (si sa le spunem altora) ca fara admiratia fertila dinaintea oamenilor exemplari nu putem desena viitorul comun al acestei natiuni europene. Nu de idolatrie e vorba, ci despre gradina in care plantam iedera mai binelui nostru inca nerostit.

Teodor Baconschi este doctor in antropologie religioasa si istorie comparata a religilor, Universite Paris Sorbonne - Paris IV.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...