Legea cetateniei romane, in baza careia pot fi depuse cereri de obtinere a cetateniei, prevede la unul dintre articole ca "cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, daca este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman".
In baza acestei prevederi legale, mai multe cereri de cetatenie au fost respinse, una vizandu-l pe un moldovean care a comis un furt acum 26 de ani.
Cererile de acordare a cetateniei romane pot fi formulate in baza Legii 21/1991. Potrivit acestei legi, cunoscute si ca Legea cetateniei romane, un strain sau o persoana fara cetatenie, poate obtine cetatenie romana daca indeplineste mai multe conditii. Astfel, pentru a obtine cetatenie romana este nevoie ca solicitantul sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei;
b) dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman, nu intreprinde sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici in trecut nu a intreprins asemenea actiuni;
c) a implinit varsta de 18 ani;
d) are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta, in conditiile stabilite de legislatia privind regimul strainilor;
e) este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;
f) cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;
g) cunoaste prevederile Constitu tiei Romaniei si imnul national.
Straini considerati nedemni sa fie cetateni romani
Potrivit portalului instantelor de judecata din Romania, Autoritatea Nationala pentru Cetatenie a emis mai multe ordine prin care solicitarile de acordare a cetateniei au fost respinse, pe motiv ca solicitantii nu indeplinesc conditia demnitatii prevazute la lit. e, a art. 8 din Legea 21/1991.
Spre exemplu, cetateanului moldovean M.V. i-a fost respinsa in 2013 cererea de acordare a cetateniei pe motiv ca "nu indeplineste conditia prevazuta de art. 8, alin.1, lit.e din Legea cetateniei romane, respectiv conditia de a fi cunoscut cu o buna comportare si de a nu fi fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman".
Concret, Autoritatea pentru Cetatenie a respins cererea cetateanului moldovean in baza unei informari a Interpol din care reiese ca barbatul figureaza in evidentele Interpol ca fiind implicat intr-un grup/organizatie infractional.
M.V. a contestat in instanta ordinul prin care cererea i-a fost respinsa. In 10 mai 2019, Tribunalul Bucuresti a pronuntat o prima sentinta in acest caz, iar in 5 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat sentinta finala, care a consfintit decizia Autoritatii pentru Cetatenie, prin care solicitarea cetateanului moldovean a fost respinsa.
"In mod corect a retinut prima instanta ca, din adresa Biroului National Interpol, potrivit careia recurentul-reclamant figureaza in evidentele Interpol cu mentiunea: Offence code (s): Criminal Organization/Association/Group - ca fiind implicat intr-un grup/organizatie infractional/a - acesta nu indeplineste cerinta de a fi cunoscut cu o buna comportare, fiind relevanta in acest sens asocierea existenta intre numele recurentului-reclamant si grupul infractional, independent de existenta sau inexistenta unei condamnari penale", se arata in sentinta Curtii de Apel Bucuresti.
Un alt caz in care a cererea de cetatenie a fost respinsa din motive de "demnitate" este al unui moldovean care, condamnat pentru furt in 1994. In acest caz, Autoritatea pentru Cetatenie a respins cererea de acordare a cetateniei in 2019.
H.I. a contestat decizia Autoritatii pentru Cetatenie in instanta aratand ca "furtul petrecut cu mai mult de 24 de ani in urma reprezinta o incalcare a legii si atat". Moldoveanul a mai aratat ca "interpretarea dispozitiilor Legii nr.21/1991 cu privire la buna comportare trebuie facuta in sensul in care trebuie observat comportamentul actual al petentului si nu doar o fapta izolata petrecuta cu mult timp in urma".
Printr-o sentinta pronuntata in 13 noiembrie 2020, Tribunalul Bucuresti a mentinut decizia Autoritatii pentru Cetatenie aratand ca "este adevarat faptul ca, intrucat sanctiunea penala i-a fost aplicata reclamantului cu mai mult de 24 de ani in urma, aceasta trecere a timpului face sa intervina reabilitarea, ca institutie de drept penal material".
"Insa, din punct de vedere social, atata vreme cat reclamantul nu a depus la dosarul cauzei nicio proba suplimentara (desi i-a fost solicitat de catre instanta) din care sa rezulte locurile de munca avute anterior, conduita sa in societate in tot acest interval de timp sau activitate pe care o desfasoara in prezent, Tribunalul apreciaza, in acord cu opinia exprimata de parata, ca analiza etica a atitudinii reclamantului nu se incadreaza in rigorile art.8 alin.1 lit.e prima teza din Legea nr.21/1991", se arata in sentinta Tribunalului Bucuresti, care nu este definitiva, putand fi atacata cu apel.