Cu 10 lei hranesti cinci oameni - da, se poate, si mii de romani fac sa se intample magia

Vineri, 06 Aprilie 2018, ora 19:04
29220 citiri
Cu 10 lei hranesti cinci oameni - da, se poate, si mii de romani fac sa se intample magia

Au pornit la drum in urma cu 5 ani, putini dar dornici sa ofere cate o portie de mancare calda pentru 50 de clujeni batuti de soarta. Acum, reteaua este formata din sute de voluntari din mai multe orase si mii de donatori anonimi. "Lumea nu e chiar atat de egoista cum se spune. O portie de mancare gatita de noi costa cam 2 lei, cu 10 de lei hranesti 5 oameni", explica George Jiglau, unul dintre initiatorii proiectului "O masa calda".

Initial, am vrut sa il contactam pe profesorul Jiglau pentru a-l invita sa ne vorbeasca despre starea precara in care a ajuns clasa politica romaneasca, insa cautand informatii pe Internet am avut o uriasa surpriza.

Lector universitar la Babes Bolyai, doctor in stiinte politice, detinator al unui titlu de master in comunicare si studii multiculturale, autor al mai multor volume si articole publicate in tara si in strainatate pe teme importante, precum sistemele electorale, relatiile interetnice sau procesul de europenizare, George Jiglau... gateste o data pe saptamana sau asigura masa impreuna cu studentii sai pentru copiii din centrele clujene sau pentru oamenii sarmani.

De 5 ani, in fiecare joi, de la ora 14 la ora 16! Pentru ca la ora 16 portiile de mancare calda trebuie sa ajunga la beneficiarii care le asteapta.

L-am invitat pe George Jiglau sa ne vorbeasca despre acest proiect extraordinar de frumos, cu totul neobisnuit pentru o societate marcata de egoism si nepasare, asa cum stiam sa fie societatea romaneasca in ansamblu.

Cum ati pornit la drum si de ce?

Proiectul "O masa calda" a inceput acum aproape 5 ani, in iunie 2013, la Cluj, cu un grup de 50 de beneficiari pentru care gateam in fiecare joi, intre 2 si 4, iar la ora 4 imparteam mancarea. Era un grup de oameni care se adunau in centrul Clujului si colega mea Cosmina Paul s-a gandit ca putem sa ii ajutam cu o masa. A facut cerere catre primarie, care ne-a dat acces la cantina sociala, chiar acolo, in Piata Muzeului. Asa a inceput.

Foto: George Jiglau, Cosmina Paul si Raimonda Boian

Treptat, am continuat sa facem acelasi lucru in fiecare joi, la ora 4. A inceput sa afle lumea despre noi, au inceput sa apara grupuri noi de beneficiari care ne cereau ajutorul, au inceput sa apara donatii care ne-au creat un buget si treptat, treptat ne-am extins in Cluj. Cosmina s-a mutat la Bucuresti si a dus proiectul si acolo, apoi grupuri din alte orase s-au alaturat si ele. In felul asta, continuand sa gatim in aceste orase o data pe saptamana, s-a ajuns cam la 900 de portii saptamanal, deci cam tot atatia beneficiari.

Lucrurile au evoluat exclusiv pe baza de voluntariat si pe baza de donatii, beneficiind bineinteles si de sprijinul presei, ca sa afle lumea despre noi.

Dar de ce faceti toate astea? Multi au convingerea ca traim intr-o societate plina de egoisti, ca fiecare se gandeste in primul rand la el si arareori la cei din jur.

Nu sunt in totalitate de acord cu dvs. Lumea nu e chiar atat de egoista cum se spune si proiectul acesta e o dovada foarte buna (de fapt un sir de dovezi) ca oamenii nu se gandesc doar la ei.

Noi, coordonatorii, avem in spate sute de voluntari, poate si mai multi, precum si mii de donatori persoane "obisnuite", ca sa spun asa. Noi nu am avut niciodata o sponsorizare mare, nu am aplicat pentru o finantare mare care sa ne asigure un buget pentru un numar de ani, asa cum exista in mod clasic in societatea civila. Tot bugetul nostru, cel care ne-a dat libertatea de a ne extinde, vine de la oameni care au donat sume mici: cateva zeci de lei, cateva sute de lei. Mai sunt cei care au donat alimente neperisabile, cum ne trebuie noua.

Deci lumea se lipeste cand vede ca se intampla lucruri bune si o face cu toata bunavointa. Repet, vorbim despre mii de oameni care au participat intr-un fel sau altul la proiect.

De ce facem noi toate lucrurile astea? O sa ocolesc un pic raspunsul si o sa va spun ca pentru noi a devenit si o responsabilitate. S-a creat o rutina: La Cluj, oamenii din centru (care sunt cam aceiasi cu cei cu care am inceput acum 5 ani) sau centrele de zi de copii cu care lucram, sau cei de la adaposturi stiu ca joia, la ora 4, primesc mancare, iar noi stim ca trebuie sa le livram mancarea, asa cum stiu si colegii din celelalte orase.

Foto: Facebook / O masa calda

De asta, noi niciodata nu am luat pauza. Fie ca a fost vacanta, fie ca a fost Craciun sau s-a nimerit Revelionul joia, intotdeauna am gasit solutii ca sa putem da mesele conform programului stabilit. De aceea spun ca a devenit aproape o obligatie pentru noi, dincolo de faptul ca o facem cu placere.

Gatiti si oferiti mancare inclusiv in zilele de sarbatoare?! Nu aveti joia libera niciodata?

Nu avem. Intotdeauna joia se gateste la Cluj, la Bucuresti se gateste sambata, la Satu Mare vinerea... S-a mai nimerit in anii astia sa fie inchise bucatariile in care gatim si atunci am gasit alternative. La un moment dat am facut gratar, era chiar inainte de Revelion, aici la Cluj.

Sau am mai primit donatii de conserve de la parteneri exclusiv pentru zilele respective. Sau am cumparat noi mancare pur si simplu, sau am facut sandvisuri si asa mai departe.

Si mai e o chestiune foarte importanta: responsabilitatea fata de cei care fac donatii, pentru ca noi intotdeauna am fost transparenti, avem pagina de Facebook si site-ul "O masa calda" pe care intotdeauna scriem ce facem, punem imagini de la gatit etc. Asa ca sunt convins ca lumea are incredere in noi, de asta donatiile continua sa vina. Dar lumea doneaza si pentru ca banii sa ajunga acolo unde spunem noi ca vor ajunge si atunci nu putem sa luam pauza.

Deocamdata, datorita donatorilor, bugetul asociatiei e suficient cat sa ne asigure o oarecare lejeritate, dar mesajul pe care noi intotdeauna l-am dat este: O portie de mancare gatita de noi costa cam 2 lei. Asa am inceput acum 5 ani. Acum din cauza inflatiei, a cresterii preturilor la alimente, ajungem pe la 2,2-2,5 lei maxim/portie. Iarna e un pic mai greu, vara e mai simplu pentru ca sunt pietele deschise si alimentele ceva mai ieftine.

Dar noi asa spunem: Cand cineva face o donatie si ar parea mica suma de 10 lei, noi ii spunem sa porneasca de la ideea ca el hraneste cu banii astia 5 oameni sau ofera 5 portii de mancare. Acesta e principiul care a prins si explica oarecum deschiderea publicului fata de noi.

Sigur, noi toti suntem voluntari, avem propriile joburi, si nu avem pretentia ca acoperim in intregime nevoia de hrana, nici macar pentru acei oameni.

Dar cum reusiti sa gatiti o portie de mancare cu doar 2 lei? Cine alege meniul? Cine cumpara ingredientele?

Nu-i nimeni bucatar profesionist intre noi, e important de spus asta, dar toti suntem gazduiti in niste bucatarii profesioniste. Am inceput cu cantina sociala a Primariei Cluj, din Piata Muzeului. Eu insumi gatesc la cantina Facultatii mele de Stiinte Politice, impreuna cu studentii mei. Ceilalti colegi din Cluj gatesc la bucatariile din adaposturile primariei, la Satu Mare e o bucatarie care gazduieste echipa de acolo, la fel se intampla la Constanta, Bucuresti, Bistrita si Adjud. E important sa spunem ca si acele bucatarii ne gazduiesc tot voluntar, nu platim chirie sau ceva, ne dau acces, in intervalul convenit, la toata bucataria lor.

Cum ne incadram in buget? Facem cumparaturile inteligent, pentru ca altfel nu ne-am descurca. Cumparam cantitati mari. Tot in contextul asta a aparut ca obiectiv secundar ideea de combatere a risipei: vanam promotii, vanam alimente care sunt aproape de termenul de expirare si stim ca in marile magazine mai ales sunt lasate la un pret mai mic si sunt puse undeva deoparte. Noi intotdeauna facem cumparaturile in ziua in care gatim si tot ce cumparam se pune pe foc in 2-3 ore maxim. Vara, mergem la piata si nu luam rosiile cele mai frumoase de pe taraba, cu 6 lei kg, ne uitam la cele care se vand cu 3 lei/kg, de sub taraba, care sunt numai bune de pus in oala imediat.

In felul asta, reusim sa acoperim nevoia de ingrediente. Retetele sunt stabilite de noi impreuna cu echipa de voluntari care vine in ziua aceea. E sarcina coordonatorului sa se gandeasca la asta.

Dati-ne cateva exemple de mancaruri pe care le pregatiti, ca sa intelegem mai bine.

Depinde de bucatarie. Eu la bucataria mea am un cuptor destul de fain, iar reteta noastra preferata e chifteaua uriasa, din carne de pui pentru ca ramane un pic mai compacta. Punem in tavi mari si apoi portionam ca pe niste biscuiti, cam asa arata. Punem si garnitura.

La alte bucatarii unde nu e cuptor se foloseste foarte mult aragazul si se face un fel de gulas, cu carne si legume fierte cam o ora si jumatate. Sau un fel de tocanita pe care o facem vara din multe legume. Paste facem foarte des.

E important de spus un lucru, pentru ca lumea se gandeste poate ca fiind bugetul pe portie atat de redus facem rabat de la cantitate sau calitate: Nu e asa. Absolut tot ceea ce gatim e cu carne, cu legume si cu carbohidrati (fie orez, fie paste, fie cartofi) . Asa am gandit de la inceput.

Si cum ajunge mancarea la beneficiari?

In caserole obisnuite, cum sunt cele de supa de la firmele care fac livrari, acelea sunt la Cluj ambalajele, cam acelea sunt si in celelalte orase. Fiecare coleg care coordoneaza in fiecare oras stie de unde sa isi ia caserolele.

Eu gatesc pentru centrele de copii din Cluj si in cazul lor vine o masina de la unul dintre centre, punem caserolele in lazi si se duc la copii, in fiecare joi dupa amiaza. La cantina din centru vin oamenii acolo sa isi ia mancarea, la adaposturile primariei, pentru ca se gateste chiar acolo, mancarea e pusa direct in farfurii.

Am citit cu uimire pe site ca de anul trecut aveti si o bucatarie mobila, amenajata intr-o... veche ambulanta din Germania, un "spatiu ergonomic, salubrizat", cu conectare la priza, "cu contor, ceaun cu trepied si butelie pentru gatit in aer liber". Mai functioneaza?

Da, da, avem o bucatarie mobila care deserveste acea scoala celebra din Ferentari, unde se fac tot felul de lucruri frumoase pentru copiii de acolo. Acolo se merge cu bucataria mobila in fiecare sambata, cand termina ei activitatile. E o chestie faina, de care suntem foarte mandri si care arata cat de importanti sunt donatorii nostri. Am putut realiza asta si datorita donatorilor, dar si pentru ca am avut parteneri care au dotat masina respectiva la un pret mai avantajos pentru noi.

Cum spuneam, foarte multa lume se implica asa cum poate.

Stim ca si in Romania, la fel ca in toate tarile dezvoltate, se risipeste foarte multa mancare. Ati putea beneficia si de sprijin din partea marilor restaurante sau firme de catering?

Legat de risipa alimentara, este o discutie foarte importanta si se suprapune intrucatva cu ceea ce facem noi, asa ca desi nu este obiectivul nostru principal, ne preocupa chestiunea. Ne preocupa si pentru ca vedem ca se arunca mancarea, dar si pentru ca vedem ca exista destul de multa disponibilitate din partea celor care produc si comercializeaza hrana de a o dona. Nimeni nu vrea sa arunce mancarea pe care o are pe raft si la care a muncit toata ziua.

Dar cadrul legal e o problema. Noi avem o lege promulgata in Monitorul Oficial inca din 2016, legea 217, care adreseaza aceasta problema, care nu e specifica doar pentru Romania. Si asta trebuie spus: peste jumatate din risipa alimentara provine din gospodarii, din consumul casnic, asa ca poate daca vorbim si despre lucrul asta poate ajuta la constientizarea oamenilor cu privire la felul in care ne comportam fiecare dintre noi si felul in care facem cumparaturi.

Din zona de restaurante, firme de catering sau mari magazine, risipa e ceva mai redusa, pentru ca o bucatarie care stie sa se gospodareasca nu risipeste foarte mult. Cu toate astea exista si acolo, iar in acesti 5 ani in care am facut retele de contacte si parteneriate cu producatori/comercianti de hrana am vazut ca este foarte multa disponibilitate din partea lor. Insa cadrul legal nu ii ajuta.

Acea lege, 217/2016, este destul de generala si spune ca totul va fi reglementat prin norme de aplicare, care sunt in sarcina Ministerului Agriculturii si care de aproape doi ani sunt amanate. Au avut trei luni termen sa le elaboreze, anul trecut in luna mai s-a implinit acel termen care deja fusese amanat o data, iar anul trecut, in mai, s-a mai dat o Hotarare de Guvern prin care s-a mai amanat cu un an. Termenul prelungit expira acum in mai si nu am auzit sa se fi miscat ceva acolo, poate nu stim noi, desi am mai intrebat din cand in cand.

Pentru ca suntem in Saptamana Mare, va propun sa incheiem totusi intr-o nota optimista. Spuneti-ne ce va impresioneaza cel mai tare legat de acest proiect care a inceput in urma cu 5 ani.

Pentru mine e absolut uimitor ca am ajuns pana aici. Eu imi amintesc foarte bine cum am pornit totul, cu Cosmina, cu o mana de studenti de la Facultatea de Stiinte Politice unde lucrez. Faptul ca am pornit in acele conditii, ca bugetul era atunci din banii nostri, (aveam nevoie de 100 de lei pe saptamana pentru cele 50 de portii, de atunci a ramas regula de 2 lei portia, sa nu depasim ca nu aveam alti bani), iar acum, dupa 5 ani, vorbim de numerele pe care vi le-am spus, ca donatiile continua sa vina, ca lumea ne ofera responsabilitatea asta si ne da banii pe mana, pentru mine e absolut uimitor. Si asta in fiecare saptamana!

Dincolo de bucuria beneficiarilor, pe care ii ajutam cum putem, e extraordinar faptul ca atat de multa lume s-a mobilizat si ne sustine, pornind de la o idee atat de simpla.

"Oricine poate beneficia de o masa calda. Nu privim la etnia, varsta, conditia materiala sau la imbracamintea celor care vin sa primeasca mancare. Hrana este o nevoie de baza si cei care vin la cantinele noastre chiar au nevoie de ea. Printre cei care primesc o masa calda sunt copii din familii cu dificultati financiare, oameni fara adapost, oameni care se afla la limita saraciei. In Romania, 41,7% din populatie se afla la risc de saracie", este motto-ul proiectului "O masa calda".

Citeste si:
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Senatoarea Diana Șoșoacă a fost recent executată silit de către ANAF pentru neplata datoriilor la stat. Conform ultimei declarații de avere a politicianului, aceasta deține numeroase...
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat sâmbătă, 13 august, că zilnic semnează ”munţi de documente” pe hârtie, dar afirmă că a semnat şi electronic contractul de...