De la cititori: Ce face romanul cand nu are ce face?

Planteaza palmieri. Indeletnicirea dateaza din 2002 si continua cu succes si in prezent. Bine, bine, dar de ce palmieri si nu salcami, plopi sau castani? Ce au in plus palmierii acestia?

In primul rand sa nu confundam palmierii cu niste plante oarecare. Priviti-le frunzele, late, ca niste evantaie uriase, adevarate minunatii ale naturii, cum nu v-a mai fost dat sa vedeti pe meleagurile noastre.

Adaugati apoi aerul meridional pe care-l difuzeaza in vazduh cu atata generozitate, verdeata aparte care aprinde simturile romanului, asa cum n-ar reusi niciodata un stejar, de exemplu.

Sute, mii de palmieri fosnesc si se unduiesc in visele lui nocturne, alaturi de imaginile la fel de exotice ale incantatoarelor si misterioaselor vedete Playboy. Si de aici pana la a incepe achizitiile de palmieri in vederea decorarii tuturor parcurilor, intersectiilor ori chiar institutiilor publice, nu mai e decat un pas.

Nu-n ultimul rand, trebuie luat in considerare si faptul ca palmierii sunt deosebit de rezistenti. Chiar la temperaturi de peste 35 grade C. Tot ce le displace e excesul de umezeala. Si la noi cam ploua. Mai sunt si inundatii. Nu stim de ce, dar palmierii nu suporta inundatiile. Nu suporta nici vantul. Sau grindina. Si la noi sunt vijelii, har Domnului.

Palmierii nu tolereaza prea bine nici pamantul. Ar prefera unul mai nisipos. In rest nu sunt pretentiosi. Trebuie doar sa fie mutati periodic in ghivece din ce in ce mai mari, evitand atingerea radacinilor. In special la radacini nu le place sa fie deranjati.

Sunt in schimb foarte ieftini. Cei mai ieftini. Pe un mar de exemplu poti cumpara doua, iar pe un prun chiar trei seminte de palmier.

E drept ca ar prefera o clima mediteraneana, dar nici cea continentala pe care le-o oferim nu e de lepadat. Nu par foarte fericiti la variatii mari de temperatura. Dar, dupa o vara cu temperaturi de 40 grade C si o iarna cu minime de -20 grade C, se calesc ei. Odata si odata tot trebuie sa se adapteze. Totul are un inceput.

Iarna nu au niciun fel de probleme. Chiar se simt bine in spatii racoroase. Cand temperaturile scad sub -20 grade C, se intampla ca mai ingheata. Asta n-ar constitui o problema pentru ca oricum se usuca si vara, dar sunt atat de repede inlocuiti cu altii, incat nimeni nu apuca sa observe ceva.

In tot cazul, un progres e evident. De la un an la altul se adapteaza tot mai bine frigului. Multi dintre ei depasesc deja un metru inaltime. Unii supravietuiesc si in ianuarie. Incet-incet ii aclimatizam.

Aparuta initial pe litoral, febra palmierilor se extinde cu rapiditate in locatii din cele mai diverse, contaminand tot ce intalneste in cale. In curand, intreaga Romanie va deveni o imensa gradina de arbori tropicali.

Entuziasmul creste in urma migrarii romanilor in Spania. In fiecare luna, ei trimit rudelor ramase in tara, cateva ghivece. O noua Mallorca, de data asta romaneasca incepe sa prinda contur. Prin orice orasel treci, parca ai pasi pe o plaja mediteraneana. Printre arbori de cauciuc, vanilie, portocali sau lamai si aerul parca e altul, mai relaxant, mai imbietor.

Singurul dezavantaj e ca deocamdata refuza sa faca fructe. Altfel culturilor le merge foarte bine. Dau un aspect atat de placut ulitelor principale din satele de campie sau munte. Fie vara fie iarna, taranilor nu le ramane decat sa admire unduirea sub ploaie sau vant a strasnicilor palmieri.

Orasele mari preiau si ele modelul de succes, ba chiar il imbunatatesc. Platitudinea straturile de flori din zonele centrale e de-a dreptul revoltatoare. Se impune iminent si de la sine inlocuirea lor cu palmieri, atat in sensurile giratorii cat si pe bulevard.

Intersectiile sunt preschimbate in adevarate puncte de atractie. Actiunea de plantare a ghivecelor atrage o multime de curiosi. Toti se opresc si multumesc edililor pentru inspiratele schimbari.

Capitala e la inaltime. Putinii copaci autohtoni care mai exista sunt inlocuiti in regim de urgenta. Palmierii sunt aliniati pe langa fantani arteziene sau ingropati in fata primariei. Pentru prima oara dupa foarte multi ani, cetatenii ies incantati la promenada.

Unii devin atat de atasati de noile specii de arbusti, incat seara hotarasc sa-i ia si acasa. Astfel un prim palmier dispare definitiv in masina unui taximetrist. Il urmeaza altul, din fata primariei, apoi altul dintr-o intersectie. Sansele de a-i gasi intr-o tara presarata cu palmieri sunt infime. Nu are totusi rost sa dramatizam. Disparutii pot fi oricand inlocuiti cu altii din rezervele de stat.

Pe an ce trece legatura care ne uneste destinul de acesti arbori devine tot mai speciala si puternica. Avand in vedere inexplicabila si completa disparitie a pomilor autohtoni, primavara viitoare ne gandim sa incepem chiar sa-i varuim.

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...