Flori de colt: Voluntarul de pe ambulanta care planteaza fapte bune

Vineri, 04 Iulie 2014, ora 16:43
15326 citiri
Flori de colt: Voluntarul de pe ambulanta care planteaza fapte bune
Foto: Facebook/Liana Buzea

Goana zilnica pentru supravietuire ne face pe multi sa uitam de semenii nostri mai putin norocosi. Exista insa si romani care isi dedica existenta celor mai napastuiti, oameni care traiesc pentru a-i ajuta pe altii.

Noi le-am spus "flori de colt" si am decis sa le scriem povestile impresionante.

De ce flori de colt? Pentru ca floarea de colt este o raritate in Romania, fiind intalnita pe stancile aproape inaccesibile omului. Extrem de rara si delicata, floarea de colt este protejata prin lege si infloreste in iulie si august.

Asadar, urmareste in aceasta vara pe Ziare.com campania "Flori de colt", povestile unor oameni frumosi la suflet.

Pentru acest gen de oameni gesturile mici sunt cele care schimba lumea, de aceea se regasesc cel mai bine in proiectele de voluntariat.

Liana Buzea a reusit sa coaguleze si sa mobilizeze sute de oameni in proiectul de ecologizare a Romaniei intr-o singura zi, "Let's Do it Romania". Pentru ea, a urmat voluntariatul pe ambulanta, o experienta dura, unde a invatat cea mai grea lectie - cea a detasarii, asa cum insasi marturiseste pentru Ziare.com.

Liana nu crede ar putea sa fie utila intr-o corporatie, este de folos acolo unde se afla acum, in societatea civila. Acum, prin proiectul pe care il coordoneaza, si-a propus ca in acest an sa impadureasca 21 de hectare de teren.

De cand si de unde a pornit pasiunea pentru voluntariat, ecologie?

De cand eram micuta si mobilizam copiii din vecini sa facem curat in gradina din fata blocului. Probabil ca daca as fi fost in SUA as fi fost o fata cercetas. Dar cum am trait in Romania, am fost "sefa" de la bloc. Prin facultate am pornit pe drumul asta concret, incercand sa fac altceva pe langa cursuri si cluburi.

Am inceput cu un proiect micut, de colectare selectiva in ASE, pe care la un moment dat am ales sa-l duc la capat facandu-mi lucrarea de diploma pe el. Ulterior, proiectul a crescut, incet, organic. S-a transformat intr-o asociatie, s-a transformat in proiecte de curatenii in arii protejate, in campanii de advocacy pentru spatii verzi, in proiect de creatie din obiecte reciclate si intr-un final in "Plantam fapte bune in Romania".

Ce e "Plantam fapte bune in Romania" si ce fel de fapte bune plantezi?

Pentru mine a insemnat ridicarea din cenusa si eliberarea de trecut. Atunci cand am renuntat la tot ce aveam, am descoperit tot ce puteam fi, tot ce puteam construi, toti oamenii pe care ii neglijasem pana atunci.

Proiectul in sine da oamenilor ocazia sa faca ceva pentru comunitate si pentru natura. Este o initiativa de impadurire pe baza de voluntariat. Cei care vin la noi planteaza copaci sub a caror umbra nu se asteapta sa stea, planteaza copaci care vor ajuta o comunitate sa nu se mai confrunte cu probleme de inundatii, alunecari de teren sau terenuri agricole care se transforma in desert. In acelasi timp, cu ajutorul voluntarilor si al autoritatilor, mergem sa vedem unde se taie padurile si acolo unde sunt nereguli le raportam oficial spre autoritati. Chiar daca unii oameni vor continua sa-si vada doar interele proprii, lucrul acesta nu ne va opri sa fim exact asa cum suntem si sa facem lucrurile in care noi credem.

Cum functioneaza "Magazinul de copaci", cum ti-a venit ideea?

Acum mult timp mi-am dorit sa plantez un copac alaturi de cineva, intr-un loc in care sa stim numai noi doi de el. Am renuntat la dorinta, dar mi-am dat seama ca asta ar fi putut fi dorinta mai multor oameni. Un moment frumos din viata lor sa isi doreasca sa-l petreaca in felul acesta.

Nastere, botez, nunta, aniversare, terminarea sau inceperea scolii sau orice alt moment ales de ei. Asa ca am pornit initial cu gandul de a da ocazii nenumarate de a face un cadou un copacel in ghiveci. Pana acum s-au concretizat doar brazii de Craciun. Atunci cand vom pune la punct logistica si pentru restul copaceilor vom putea veni in intampinarea oamenilor si cu alte ocazii.

Care au fost motivele pentru care ai ales voluntariatul? Ce satisfactii ai avut?

Pur si simplu au fost lucrurile pe care am simtit ca le pot face bine, ca ma dezvolt, ca vin din mine, ca ma regasesc in ele si ca ma pot dedica lor. Nu am simtit lucrul asta nicaieri altundeva pe unde am lucrat. Multi din cei dimprejur au impresia ca am facut asta dintotdeauna.

Pot spune ca asta mi-am dorit dintotdeauna sa fac si la un moment dat s-a intamplat asa. Nu le pot spune satisfactii, caci nu m-am gandit niciodata asa. Voiam sa construiesc proiecte frumoase, prin care aducem oameni laolalta care fac ceva bun, ceva pentru toata lumea. Recent am vazut si latura subtila a acestor lucruri.

Si imi dau seama, din nou, ca am ales bine atunci. Chiar daca nu stiam cat de mult conteaza lucrurile acestea de fapt, imi dau seama acum. Si as face totul absolut la fel.

"Plantam fapte bune in Romania" e un proiect bazat pe voluntariat, tu din ce traiesi, cum te descurci?

Am o familie care inca ma mai sustine. Si adevarul este ca daca nu ar fi fost asa, daca mama mea nu ar fi fost intelegatoare, eu nu as fi avut ocazia sa fac lucrurile acestea. Apoi sunt cei din jur, cei pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului. Fiecare din ei a ajutat intr-un fel.

Si ne-am ajutat unii pe altii. Intr-o lume bazata pe eficienta, profit si prestigiu, modul acesta de a gandi ar putea suna umil, "pierzator" sau demn de mila. Dar adevarul este ca natura are grija de noi toti, intr-un fel sau altul. Nu murim de foame nici unii, de asta putem fi siguri. Fiecare are atat cat ii trebuie. Chit ca face proiecte de voluntariat sau conduce afaceri de milioane de euro. Nimeni nu moare: -)

Voluntariat, viata personala. Ce trebuie sa faci pentru a tine balanta in echilibru?

E la fel si aici precum si atunci cand esti CEO-ul unei companii sau directorul unui departament. Iti impui un timp sa rezolvi lucrurile, iti dai timp pentru tine si cei dragi. CUm iti asterni, asa dormi. Realmente se aplica aceleasi reguli peste tot.

Vorbeste-ne despre Let's do it Romania!. Cum a fost sa coordonezi proiectul, cu ce fel de provocari te-ai confruntat?

A fost un proiect in care am crezut nebuneste, in care m-am dat total si complet (nu mai vedeam nimic altceva in jur, nici de sanatate nu imi mai pasa), un proiect care pe cat de mare si de necrezut pentru Romania, pe atat de posibil mi se parea. Un proiect in care am invatat pe calea cea mai grea cu putinta cum sa lucrez cu oameni, cum sa fiu infranta, cum sa-mi inghit lacrimile, nervii, cum sa trec peste situatii tensionate, cum arata pustietatea si inertia, dar si cum arata implicarea si succesul si implinirea unui obiectiv.

Iar la final am renuntat la tot pe motiv ca eram prea mica pentru a detine adevarul absolut, pentru a sti care e directia cea mai buna in care se putea indrepta. Ulterior am invatat ca orice directie este buna. Toate duc la implicarea oamenilor pentru comunitate, la unirea viziunilor si intelegerii comuniunii noastre. Traim impreuna, gandim in mare parte aceleasi lucruri si felul in care este natura dimprejur ne oglindeste.

Faptul ca punem toti mana de la mana sa facem curat este un lucru frumos pe care ar trebui sa-l facem toti laolalta. Fara sa ne asteptam la beneficii. Asa cum avem grija de noi insine si de casele noastre, asa ne obisnuim, printr-un proiec precum acesta, sa avem grija si de ce este in jurul nostru. Pentru ca adevarul este ca face parte tot din noi.

Ai fost si voluntar pe ambulanta. De ce pe ambulanta?

In "Let's Do It, Romania!" am avut un coleg pompier. S-a implicat in organizarea curateniei tarii din 2010 pentru ca a vrut sa-si faca partea. In tot acel timp cat am lucrat impreuna, ne-a povestit despre pataniile lui. Pompierii lucreaza cu serviciile de ambulanta. Mi-am dorit sa vad si sa traiesc ce a trait si el. Sa vad daca pot face si eu asta. Daca pot fi de ajutor. Sa vad cum este sa fii de ajutor in acele situatii. Atunci cand am auzit de planurile lui Dragos Bucurenci, m-am alaturat fara clipa. Am fost recunoscatoare ca mi-a acceptat implicarea, desi ma anuntasem tarziu.

Atunci cand am auzit de planurile lui Dragos Bucurenci, m-am alaturat de indata. Am fost recunoscatoare ca mi-a acceptat implicarea, desi ma anuntasem tarziu.

Cum a fost experienta? Vreun caz sau vreo situatie care te-a marcat?

Fiecare zi a avut cate ceva care mi-a lasat o "urma" in memorie. Chiar si situatiile fara drama, cazurile rezolvabile, au in ele povestea fiecarui om. Ca erau fete dezamagite in dragoste care esuasera in tentativa de sinucidere, ca erau baieti care luau etnobotanice si nu mai stiau de ei cateva ore bune, ca erau adulti care se bateau sau injunghiau cu cutitul, ca erau oameni fara casa care ajungeau inghetati si nespalati de cine stie cand, ca erau oameni care sufereau accidente de munca si ajungeau cu mana in cutia frigorifica, ca erau tineri izbiti de masina care nu mai aveau nici o sansa la viata, ca batrani imobilizati la pat si cu organele interne aproape nefunctionale sau ca erau oamenii care ii asteptau in afara UPU (unitatea de primiri urgente) cu sufletul la gura sau cu lacrimile in piept...

Toate astea sunt parte din viata. Lectia cea mai dura pe care o ai de invatat acolo este detasarea. Nu poti ajuta pe nimeni daca esti implicat si te pierzi cu firea de emotie cand trebuie sa-l operezi. In plus, daca vrei sa acorzi primul ajutor oriunde te afli si se produce un accident, principiul de baza este siguranta salvatorului. Nu poti risca nimic din tine, pentru ca poti sa transformi o situatie cu un potential salvator si o victima intr-o drama cu doua victime.

Trebuie sa te stapanesti si sa stii bine ce este de facut, sa stii sa acorzi primul ajutor. De asta cred ca in scoli, licee, facultati si chiar locurile de munca ar trebui sa se tina periodic cursuri de prim ajutor. Asa cum se face in strainatate.

Ce e diferit in sistemul medical vazut din exterior fata de sistemul medical vazut din interior?

Nu as putea si nici nu as vrea sa ma exprim aici. Nu am avut atata experienta incat sa pot trage concluzii cu adevarat valabile. Nu sunt persoana in masura sa faca asta.

Cum poate ajunge cineva voluntar pe ambulanta, ce pasi trebuie sa urmeze?

In cazul meu, am avut ocazia sa fac parte din acel program al lui Dragos Bucurenci. El isi dorea sa filmeze un episod al emisiunii "Voluntar de meserie" pe ambulanta. A facut cerere la Ministerul Sanatatii, a intervenit pe langa Raed Arafat. Intr-un final a primit raspunsul ca pentru a putea filma si a putea fi intr-o misiune ca voluntar ar trebui sa treaca de curs si de practica. Si ca pentru acea practica ar merita sa faca o echipa, nu de unul singur. Ca atare asa a aparut proiectul. Am fost aproximativ 11 persoane care am participat. Eu, spre deosebire de ceilalti, nu am reusit sa duc la bun final - concret, sa imi iau diploma. Din alegere proprie, din aranjarea unor prioritati (proiectul "Plantam fapte bune in Romania"). Dar, experienta in sine imi va ramane oricum, lectiile de asemenea.

Ai reveni acum sa lucrezi intr-o corporatie?

In primul rand nu am apucat vreodata sa lucrez intr-una. Am avut mai multe locuri de munca, dar nici una intr-o corporatie. Cumva, nu am fost niciodata aleasa. Multa vreme nu am inteles de ce, dar ulterior, dupa ce am construit propriile proiecte mi-am dat seama ca cel mai probabil nu eram nici coapta dar nici croita dupa sistemele acelea. Si nici acum, chiar daca sunt asezata si maturizata, nu cred ca as putea fi utila unei corporatii.

Sunt utila exact aici unde sunt. In societatea civila. Si ce stiu sa fac este sa ajut la crearea cadrului ca oamenii sa se implice voluntar, fara sa astepte roadele muncii proprii, pentru binele celorlalti. E un lucru nobil in asta si cu cat mai multi oameni vor face asa ceva, chiar si odata in viata, cu atat mai mult sunt in locul in care trebuie sa fiu.

Cum te-a ajutat pe tine voluntariatul? Cine te sustine cel mai mult?

Sunt multi oameni care ma sustin. Dar prima si cea mai importanta este mama mea. Daca ea nu ma accepta asa cum eram, nu as fi facut lucrurile acestea. Apoi este sora mea, care impreuna cu mama, reprezinta toata familia mea. Apoi sunt toti oamenii cu care venim in contact. Echipa de proiect, partenerii nostri, voluntarii, absolut toata lumea care a pus umarul aici vreodata. Ne sustinem unii pe altii de fapt.

Voluntariatul poate schimba lumea?

De fapt ce ne schimba pe noi insine, caci lumea este in fiecare dintre noi, este faptul ca facem ceva pentru altii, fara sa ne asteptam la beneficii. Nici macar nu ne punem problema de cine se bucura de roadele muncii noastre. Nu le cautam, nu le cerem, de fapt nu avem nevoie de ele.

Pur si simplu facem un lucru pentru altii. Plantam un copac, curam o padure de gunoi, ajutam copiii sau batranii din centre, ajutam un om de pe strada intr-o situatie dificila, predam o ora intr-o scoala undeva dintr-un sat, ajutam sa se construiasca o casa pentru nevoiasi, ajutam sinistrati, donam bani, haine sau sange... sau orice lucru mic si marunt pe care il putem face pentru altcineva.

Asta este esenta de fapt si de drept. Ca-i spunem munca patriotica, voluntariat, activism sau cum vrem noi. Esenta e una si aceeasi.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Liana Buzea fapte bune, #oameni de bine Liana Buzea, #voluntar SMURD Liana Buzea , #romani