Noua generatie a ajuns la maturitate, optiunile nu sunt doar sa ne plangem sau sa plecam

Avem o cultura fatalista, iar problema noastra, ca tara, este mentalitatea de tipul "las' ca se poate si-asa" si lipsa de implicare. Este necesara o reinnoire a clasei politice romanesti, iar acest deziderat poate fi realizat prin presiune din partea cetatenilor, in special a tinerei generatii, considera Cristina Buzasu.

Cristina este manager in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare in Londra, specialist in buna guvernare si cercetator in domeniul economiei politice. Are totodata o experienta de mai multi ani in institutiile europene.

In calitate de consultant in politici publice (Policy Advisor) in Parlamentul European, a contribuit la elaborarea de strategii si politici UE, precum si la realizarea de rapoarte si la amendarea textelor legislative.

Cristina a absolvit un program de master in economie politica la London School of Economics and Political Science (LSE) si a urmat cursuri de specializare la Cambridge University si Georgetown University.

• Generatia care va schimba profund societatea romaneasca. In 10-20 de ani
• Tanara care a pus umarul la condamnarea lui Visinescu: Viitorul e de partea noastra!
• Hai sa-ncepem de la zero, corect si curat, sa fim noi asa cum ne dorim sa fie tara!
• Romania dezvoltata, democratica si demna. Acum este momentul, acum e sansa noastra!
• Nu-i de ajuns sa ne indignam. Trebuie sa conducem Romania pe un fagas mai bun!
• Uitati-va la noi! Suntem generatia '80. Am fost formati sa reusim, sa nu acceptam nota 8
• Uitati-va la noi! Suntem generatia '80. Am fost formati sa reusim, sa nu acceptam nota 8
• Trebuie sa iesim din letargie si sa actionam. Trebuie sa cream, nu sa asteptam sa ne dea cineva!

Atunci cand esti la sute de kilometri de casa, spune Cristina Buzasu, intr-un interviu acordat Ziare.com, ajungi sa apreciezi mai mult cultura si traditiile romanesti.

"Dorul de casa si de cei dragi te face sa privesti totul intr-o lumina diafana, idealizata si sa vezi lucrurile bune, jumatatea plina a paharului. Te face, totodata, sa reflectezi la propria identitate, la elementele care te definesc si te individualizeaza, potentand in acelasi timp capacitatea de integrare si de adaptare la noua cultura din care faci parte".

Pe de alta parte, puncteaza Cristina, presa din Marea Britanie si nu numai prezinta Romania intr-o lumina mai putin favorabila, punand accent asupra problemelor din tara: coruptia, saracia, subdezvoltarea sau emigratia in masa pentru o viata mai buna peste hotare.

In ultimii ani a avut loc un atac dur al presei britanice si al anumitor partide politice la adresa "valului" de imigranti romani si bulgari, despre care spun ca prejudiciaza sistemul de ajutoare sociale si contribuie la cresterea criminalitatii.

"Aceste partide populiste sau extremiste castiga capital politic prin instigarea sentimentelor nationaliste si pun presiune asupra partidelor moderate sa-si inaspreasca pozitia fata de imigranti. Consider ca aceste atitudini nefondate, infirmate de datele statistice si de o serie de rapoarte oficiale, nu fac decat sa manipuleze opinia publica, sa creeze tensiuni sociale artificiale si sa distraga atentia de la adevaratele probleme de ordin economic si politic", adauga Cristina Buzasu.

In mediul profesional si academic din strainatate, insa, romanii sunt apreciati.

"Acestia chiar au o 'reputatie' buna, bazata pe performantele de multe ori notabile. In aceste medii nu se fac diferentieri pe baza de nationalitate sau etnie, conteaza doar realizarile si eforturile fiecaruia.

Romanii care prin activitatile si meritele lor ajuta la crearea unei imagini bune a tarii noastre peste hotare sunt adevaratii ambasadori ai Romaniei. Diaspora romaneasca joaca in acest sens un important rol ca agent de modernizare si dezvoltare, iar potentialul sau strategic trebuie activat.

De aceea, alaturi de alti romani din diaspora, prin organizatii asociative precum Fundatia CAESAR sau Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), incercam sa promovam si sa valorificam expertiza romanilor din diaspora prin constituirea unor retele de experti si stimularea dialogului intre acestia din urma si decidentii romani. Conferinta SMART DIASPORA 2020, organizata de Fundatia CAESAR si Liga Studentilor Romani din Strainatate, a venit cu recomandari importante in acest sens", adauga Cristina.

Tanara este de parere ca fara munca nu se poate realiza nimic maret, nu se poate cladi nimic durabil. "Talentul este intr-adevar important - cel care da sclipirea si tenta de originalitate, insa fara munca talentul este irosit. Talentul este acea inclinatie naturala care indica in ce directie sa fie indreptata munca. Cred, asadar, ca munca sustinuta si determinarea, in combinatie cu putin noroc si valorificarea oportunitatilor care apar pe parcurs, reprezinta reteta pentru orice tip de cariera (inclusiv internationala) de succes".

Valorile societatii romanesti

Daca vorbim de valorile traditionale romanesti, adauga Cristina, acestea se refera la importanta religiei, a familiei si a traiului in comunitate. "Sunt totodata valori care deriva din morala crestina precum omenia, intelegerea si iertarea. Conform unui studiu al lui Christian Welzel si Ronald Inglehart (Universitatea Michigan), la care au participat peste 400.000 de persoane din 100 de state, valorile culturale care predomina in Romania sunt valori traditionale".

Consider insa ca societatea romaneasca se confrunta in momentul de fata cu o lipsa a valorilor si a modelelor promovate in spatiul public. Mostenirea nefasta a deceniilor de comunism se traduce intr-o anumita forma de neincredere si suspiciune in randul societatii romanesti, cu efecte negative asupra cooperarii si a formarii de capital social. Spre deosebire de societatile vest-europene, suntem in acest sens individualisti, invidiosi si ne bucuram atunci cand 'capra vecinului' o duce mai rau decat noi.

Ads

De multe ori nu intelegem cat de benefica este cooperarea, faptul ca aceasta este in beneficiul fiecaruia dintre noi. Aceasta dezagregare si lipsa de solidaritate ne afecteaza pe toti, impiedicand o guvernare coerenta pe termen lung si consumandu-ne energiile in rafuieli irelevante.

Cristina Buzasu

Cristina crede ca tine si de o anumita "mandrie nationala" care ne lipseste. Multi dintre romani se rusineaza cand sunt intrebati din ce tara sunt. Acest lucru, completeaza tanara, se vede nu numai in comportamentul conationalilor unul fata de celalalt, ci si la alte niveluri.

"Un bun exemplu ar fi reprezentarea Romaniei la Bruxelles, care este foarte fragmentata. In chestiuni de importanta majora, precum prioritatile Romaniei in cadrul bugetului UE sau domeniile cheie de interes national, nu exista o pozitie 'romaneasca', asa cum exista una germana, franceza sau poloneza. Tocmai ca reprezentantii nostri - din Parlamentul European, Consiliul UE, Comisia Europeana si din toate celelalte institutii - nu reusesc sa se puna de acord, nici macar in cadrul aceleiasi institutii.

Interesele politice de scurta durata si rafuielile partizane, 'de clan', sunt mereu pe primul loc. Din pacate, acest lucru are efecte negative de durata, in planul beneficiilor pe care le-am putea obtine din apartenenta la UE, al absorbtiei fondurilor europene, dar si al credibilitatii noastre la nivel international", puncteaza Cristina Buzasu.

Ca natie, suntem "un produs al evolutiei noastre istorice si al contextului georgrafic si geopolitic". In acest sens, detaliaza Cristina, ne-am aflat de-a lungul timpului la intersectia dintre Est si Vest, care a avut un impact determinant asupra istoriei noastre ca natie, uneori in sens pozitiv si alteori in sens negativ.

"De multe ori acesta a redus aspiratiile noastre la lupta pentru supravietuire, facandu-ne pragmatici si dispusi la compromis in functie de sansele mai bune de reusita. A rezultat totodata in capacitatea noastra de a ne adapta la diferite contexte si de a adopta, cel putin formal, normele si institutiile puterii prevalente intr-un anumit moment.

Ca impact negativ, acest fapt a dus la o problema a 'formelor fara fond', referindu-ma la contrastul dintre aparenta si esenta, prin mimarea anumitor norme si institutii occidentale, in paralel cu golirea lor de substanta. Ca impact pozitiv, insa, ca romani suntem poate mai descurcareti si mai adaptabili decat vecinii nostri. Daca aceasta capacitate ar fi corelata cu un set de valori si repere clare, cred ca am avea un fond bun pe care sa construim", spune Cristina Buzasu.

Mentalitatea de tipul "las' ca se poate si-asa"

Considera ca principala problema a tarii noastre este mentalitatea de tipul "las' ca se poate si-asa" si lipsa de implicare.

"Avem o cultura fatalista specifica tarilor Europei Centrale si de Est, care se traduce intr-o atitudine apatica si dezinteresata a romanilor. Acestia, desi nemultumiti de status-quo si de functionarea sistemului, considera in general ca sistemul nu poate fi schimbat si prefera sa se resemneze sau uneori chiar incearca sa profite de slabiciunile sistemului in beneficiu propriu.

Aceasta lipsa de implicare este una din cauzele principale ale calitatii indoielnice a clasei politice romanesti, precum si a inexistentei unei societati civile mature in Romania.

Conform Eurobarometrului din 2013, Romania are una dintre cele mai scazute rate de afiliere la o organizatie neguvernamentala - intre trei si patru procente, fata de media europeana de 20 de procente. Iar un sondaj efectuat de Centrul de Marketing și Prognoză Socială pentru Asociația React arata ca doar 14% din cetatenii romani au fost implicati in activitati de voluntariat.

Mai mult, lipsa de implicare din partea cetatenilor este unul din factorii care favorizeaza capturarea statului de diferite grupuri de interese politice si economice. Atunci cand discretia decidentilor este ridicata si raspunderea in fata cetatenilor redusa, coruptia este favorizata si devine sistemica.

Clasa politica manata de propria capatuire si deconectata de la interesele cetatenilor este o frana importanta in calea cresterii si dezvoltarii economice, sociale si politice a Romaniei", continua tanara.

Recent, insa, a avut loc o trezire si o consolidare treptata a constiintei civice a cetatenilor romani, mai ales a noii generatii de tineri, care au inteles in sfarsit ca pot schimba ceva si ca pot avea un rol activ in prevenirea abuzurilor si in buna guvernare a tarii.

Odata cu actiunile civice si protestele tot mai frecvente din Piata Universitatii (de ex. Rosia Montana, dreptul la vot al diasporei, Colectiv), romanii au invatat despre instrumentele democratice puternice pe care le au la indemana, si-au inteles propria eficacitate si s-au hotarat sa nu-si mai lase drepturile calcate in picioare. Mai mult, acest tip de activism civic creeaza premisele pentru o asumare a responsabilitatii si o implicare politica a tinerei generatii, insa nu dupa regulile si in cadrul creat de partidele existente, ci prin conturarea unui nou set de reguli.

Cristina Buzasu

Principalele puncte forte ale tarii noastre sunt resursa umana si naturala. Avem o forta de munca cu un potential ridicat in sectoare cu un grad inalt de inovatie, precum ITC. Totodata, varietatea si bogatia de resurse naturale ne confera un avantaj competitiv fata de alte state din zona. Beneficiem si de o pozitie favorabila din punct de vedere geostrategic, care ne poate aduce beneficii importante in plan economic si politic international.

Problema, crede Cristina, este insa ca nu stim sa valorificam corespunzator aceste resurse de o importanta cruciala.

"In ceea ce priveste valorizarea resursei umane prin investitia intr-un sistem de educatie performant, aceasta a fost lasata la coada prioritatilor guvernantilor. Sistemul de educatie romanesc nu incurajeaza originalitatea, analiza critica si creativitatea, ci promoveaza insusirea mecanica a cunostintelor, inmagazinarea si repetarea lor fara trecerea in prealabil prin filtrul gandirii. Acesta nu promoveaza implicarea activa si actiunea constructiva, ci conformismul si obedienta. Lipsesc totodata abordarile de tip interdisciplinar si colaborativ, lucrul in echipa.

Mai mult, in ceea ce priveste munca originala, este tolerat plagiatul la toate nivelurile, chiar unele dintre manuale fiind copiate dupa lucrari din strainatate. Consider ca, impreuna cu lipsa de finantare adecvata si de colaborare cu mediul privat, acesta reprezinta unul dintre motivele principale pentru performanta slaba a sistemului de invatamant din Romania.

In ceea ce priveste resursele naturale, sectoarele precum agricultura, turismul si energia sunt mult sub potentialul pe care ar putea sa-l atinga. Suntem semnificativ in spatele altor tari vecine in ceea ce priveste promovarea si valorificarea resurselor naturale. Aici se adauga totodata lipsa de unitate si coerenta a pozitionarii noastre strategice la nivelul Uniunii Europene si pe scena internationala", subliniaza Cristina Buzasu.

De unde incepe schimbarea?

Ce ar face insa ea daca ar avea putere de decizie in Romania? Cristina crede ca este in primul rand necesara "stabilirea unei viziuni si strategii coerente de dezvoltare pe termen mediu si lung a Romaniei" si "prioritizarea principalelor proiecte si directii strategice".

"La baza acestui proiect de tara cred ca ar trebui sa stea reforma in educatie, administratie publica, precum si cresterea gradului de competitivitate a economiei romanesti.

In ceea ce priveste educatia, cred ca este necesara o alta structurare a curriculei scolare care sa incurajeze gandirea critica, initiativa si implicarea. O noua paradigma in educatie ar trebui sa vizeze, pe langa transmiterea de cunostinte si informatii, formarea caracterului elevilor.

Este vorba despre incurajarea unui anumit tip de comportament in care cooperarea este valorificata si este inteleasa ca fiind nu doar in beneficiul grupului, ci si in interesul fiecaruia in parte. Onestitatea, creativitatea, initiativa si spiritul de echipa sunt valori care ar trebui promovate la nivel de societate pentru a ajuta la formarea viitorilor cetateni responsabili si activi", adauga Cristina.

Totodata, spune ea, sistemul de invatamant trebuie sa fie mai bine corelat cu cerintele de pe piata muncii.

"Diplomele sunt de multe ori fara acoperire si acest lucru face ca ele sa nu mai valoreze prea mult in ochii angajatorilor.

Mai mult, faptul ca foarte multi studenti lucreaza cu norma intreaga inca din primul an de facultate, desi sunt inscrisi 'la zi', are drept consecinta o lipsa de interes atat din partea studentilor, cat si a profesorilor, si duce la o scadere a standardelor de performanta academica".

In ceea ce priveste competitivitatea, tanara subliniaza ca Romania a atras cele mai putine investitii per capita comparativ cu tarile vecine din Europa Centrala si de Est.

"Stimularea investitiilor straine si a celor autohtone, in special in sectoarele cu potential ridicat, este necesara pentru o economie performanta.

De asemenea, doar 6-7% din exporturile Romaniei sunt catalogate ca fiind exporturi cu valoare adaugata mare, conform unui studiu al Bancii Mondiale. Trebuie sa avem ca obiectiv pe termen mediu si lung trecerea de la o economie 'low-cost' la una cu valoare adaugata mare.

Redresarea deficitului de competitivitate al Romaniei va necesita totodata reducerea coruptiei, a birocratiei si imbunatatirea cadrului legislativ pentru a asigura o mai mare predictibilitate.

Mai mult, sunt necesare reforma administratiei publice si eficientizarea institutionala, inclusiv in ceea ce priveste gestionarea fondurilor europene.

Capacitatea institutionala de a realiza proiecte la nivel local si national trebuie imbunatatita prin programe de asistenta si cooperare tehnica", subliniaza Cristina.

Imbunatatirea mediului de afaceri

Manager in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Cristina Buzasu spune ca, pentru stimularea antreprenoriatului in Romania, este necesara o imbunatatire semnificativa a mediului de afaceri.

"Romania este clasata pe locul 48 din 189 de tari iin raportul Doing Business din 2015 al Bancii Mondiale. In acest sens, masuri precum eliminarea barierelor birocratice in calea activitatilor de afaceri, predictibilitatea legislativa si fiscala, reducerea coruptiei si transparentizarea achizitiilor publice sunt foarte importante.

De asemenea, continuarea dezvoltarii pietei de capital, a infrastructurii (transport, energie, telecomunicatii) si reducerea disparitatilor regionale joaca un rol important in incurajarea antreprenoriatului. In contextul unei structuri de capital deficitare, in special lipsa de equity, trebuie totodata imbunatatit accesul la finantare, mai ales pentru IMM-uri si micro-intreprinderi. Lipsesc cu precadere finantarile fara garantii colaterale si finantarile non-bancare", adauga Cristina.

Romania de maine, Romania de peste 10 ani

Cristina Buzasu considera ca directia pe care ne aflam ca parte a constructiei europene si a structurilor euro-atlantice este una buna si aceasta ne da motive de speranta.

Reforma in justitie si lupta impotriva coruptiei incep sa dea roade, scotandu-ne dintr-un cerc vicios. Cred insa ca atat timp cat clasa politica actuala continua sa guverneze, politicile publice vor ramane la fel de ineficiente, iar clientela politica va controla mai departe sectoarele economice cheie.

Este necesara o reinnoire a clasei politice romanesti daca ne dorim o tara democratica, dezvoltata si demna in Europa secolului XXI - o Romanie in 3D. Sistemul politic trebuie reformat, iar acest deziderat poate fi realizat prin presiune din partea cetatenilor, in special a tinerei generatii.

Sunt multe semnale pozitive in directia implicarii si a asumarii responsabilitatii noii generatii, care a ajuns la maturitate. De la activism civic si miscari de protest, la initiative legislative si formarea de noi partide politice, am inteles ca optiunile nu mai sunt doar sa ne plangem sau sa plecam din tara.

Cristina Buzasu

"De pilda, un grup de initiatori din Fundatia CAESAR, din care fac si eu parte, a lansat i74 - o initiativa cetateneasca in baza articolului 74 din Constitutie care isi propune o reforma reala a Parlamentului, prin transparentizarea si responsabilizarea activitatii parlamentarilor.

Un alt exemplu il constituie Forumul CAESAR Romania in 3D, care a oferit o platforma de dialog intre liderii din mediul public, privat si neguvernamental, cu scopul definirii unei noi viziuni pentru Romania in 3D: Romania democratica, dezvoltata si demna.

Forumul a reunit peste 400 de experti romani in cadrul a 12 grupuri de expertiza, cu scopul de a defini o viziune integrata pentru dezvoltarea Romaniei bazata pe 60 de solutii concrete, asumate de catre vectori de influenta din toate domeniile", spune Cristina.