Opinii: Gratuitatea si mentalitatea contribuabilului absent

Datorita nefunctionalitatii optime a mecanismelor de tip cerere si oferta in domeniul invatamantului, asistam acum la anumite disfunctionalitati care se accentueaza in acest sistem.

Statul, ca si reprezentare sociala prin impunatoarele sale cladiri si institutii, este si cel raspunzator de rezolvarea problemelor tuturor indivizilor. Astfel, statul este vazut in continuare ca fiind cel care produce si distribuie banii, care asigura locuri de munca si produse pe piata.

Gratuitatea sub multitudinea ei de aspecte, invatamant, sanatate, asistenta sociala, servicii de administratie publica, este vazuta total deformata de majoritatea cetatenilor, si inteleasa gresit: toti trebuie sa primeasca de parca nimeni nu ar plati acesti bani, parca vin dintr-un univers indepartat.

In noua imagine creata, contribuabilul de rand este total absent, sursa gratuitatii este parca uitata, de parca nimeni nu ar plati nimic. Toti cei investiti si platiti sa presteze astfel de servicii, considera cetateanul contribuabil cel care plateste taxe si impozite nu ca pe un platitor al serviciilor respective, ci doar ca pe un simplu beneficiar al unor servicii pe care statul, in mod concesiv ii le ofera gratuit.

Acesta este motivul pentru care prestatorul de servicii nu intelege sa fie in slujba cetateanului si sa se subordoneze cerintelor sale legitime. In acelasi timp, simplul cetatean nu este suficient de constient de statutul sau in functionarea statului. Slabiciunea contribuabilului de rand in a aborda o conduita de platitor care ii confera niste drepturi de "a cere socoteala" de calitatea serviciile pe care el de fapt le-a platit se va forma greu si intr-un timp indelungat la noi.

In cazul invatamantului de stat, principiul gratuitatii, prezinta anumite efecte intr-o societate in care "statul atotputernic si impersonal" este deasupra cetatenilor lui. Vedeti numai ce s-a intamplat in ultima perioada cu controversata Lege a Educatiei Nationale. Un joc al nervilor, si al declaratiilor politice, legea a devenit sursa de negociere politica intre diferite partide din arcul guvernamental.

Evident, varietatea bunurilor educationale in sens strict economic face parte din categoria bunurilor de consum neproductiv, a caror destinatie este consumul insasi, dar si statul trebuie sa inteleaga ca nu se mai poate juca la nesfarsit cu un sistem educational, aflat si nu de acum intr-o stare de colaps.

Disponibilizarile masive, reducerile salariale, discreditatarea in ultimii ani a statutului de profesor, asimilarea educatiei cu o marfa care trebuie vanduta oricum, nu va duce la un sitem de educatie competitiv nici in urmatorii ani.

Apoi, imixtiunea politicului in viata scolii nu face decat sa escaladeze tensiunile deja existente in interiorul sistemului. Ordinele si ordonantele fara acoperire legala, modificarile din mers ale unei legi fundamentale vor atarna greu in balanta viitorului nu numai a generatiilor viitoare, ci chiar a statului de drept.

Nu stiu daca societatea si politicul pot decide ce este mai important: plata educatiei celor needucati sau suportarea costurilor needucatiei acestora. Poate toti cei abilitati in emiterea, promovarea si modificarea Legii Educatiei nationale, ar trebui sa porneasca mult mai simplu, de la modelul pragmatic al discrepanetei, in definirea nevoilor de educatie, prin care aceste nevoi reprezinta diferenta dintre situatia dorita si situatia actuala, deci de fapt sa realizeze o comparatie intre cele doua situatii clar definite.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...