Indoielile nu pot fi carantinate (DW)

Un muzician, un actor, un preot, un medic. Voci contra curentului. Poate chiar contra evidentelor. Trebuie ele interzise?

De la explozia pandemiei, cu efectele ei sociale si economice dureroase, oameni afectati de restrictii s-au inregimentat voluntar si aproape orbeste in razboiul universal pe care il resimt ca fiind al lor, personal. Nu se mai percep doar victime colaterale ci tintele unei aliante oculte de dusmani care le-au dat vietile peste cap, le-au furat linia de plutire si au planuri pentru viitor din care sunt exclusi.

In urma cu putini ani, opinia publica din Romania era revoltata de cazul unui italian care, fara pregatire, practica medicina in Romania. Aceeasi opinie publica, in schimb, coboara standardele cand personaje fara pregatire medicala, dar notorii in spatiul media local, le vorbesc despre rolul nefast al mastii, speculeaza efecte adverse ale vaccinurilor sau dezvolta conspiratii, subminand un efort comun oricum afectat de limitele cunoasterii fenomenului.

Scepticism cu si fara schepsis

Daca ai devenit celebru interpretand rolul unui medic nu ai devenit medic, oricat de mult ai fi intrat in pielea personajului. Chiar daca, dincolo de ecran, nu sunt putini cei care te asociaza rolului. Nimeni nu-ti interzice dreptul la parere. Dar ai o responsabilitate si, prin urmare, pune un avertisment, cand faci o afirmatie: "Dragii mei, nu va luati dupa mine, mi s-a pus mie pata, nu am niciun argument, nu sunt calificat sa spun ceea ce va spun acum si nici nu sunt purtatorul de cuvant al unui grup de oameni de stiinta".

Se presupune ca ai discernamantul in parametri functionali, de vreme ce ai reusit sa te ridici deasupra mediei. Nu esti un simplu gainar neprins si parvenit pe sub radar. Probabil nici macar nu esti rau intentionat. Nu fi monocolor in scepticismul tau. Du-l pana la capat. Extinde-ti plaja dubiilor si asupra propriilor convingeri.

In fond, intre scepticismul omului care-si face din asta o virtute (fara a avea instrumentarul stiintific adecvat indoielii ci doar limitele intelegerii) si microscopul cercetatorului care descopera resorturile pandemiei este o legatura de rudenie etimologica: fac parte din familia greceasca de cuvinte skeptesthai, skopos.

A reflecta, a cauta informatii, a spiona, a cerceta, a cauta un raspuns, a urmari un scop. Presupun un dialog. De preferat inainte de a lansa mesaje hazardate sau derutante in spatiul public. Nu este ca la fotbal, cand te plangi ca golul incasat a fost viciat de o nerespectare a regulamentului si vine arbitrul video sa-ti demonstreze instant ca ai sau nu dreptate.

"Greseala este la noi: nu ar trebui sa avem asteptari ca oamenii sa fie priceputi dincolo de felia lor", este de parere Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent. Parere impartasita si de sociologul Vasile Dancu, senator PSD, intr-o discutie cu Deutsche Welle: "Opinia publica ar trebui sa nu difuzeze, nici sub forma de curiozitate, continuturi care prin circulatia lor pot produce efecte sociale negative. Cel mai important este sa nu dam mai departe distorsionarile si manipularile, chiar daca o facem pentru a le condamna". Suna simplu.

Refugiul ideilor interzise

Asociatiile profesionale ale jurnalistilor cred ca orice reglementare care interzice este contraproductiva. "Daca omul asta nu mai are voie sa spuna ce are de spus in public, o va face pe canale subterane. O parte din discursul acesta pe care lumea se fereste sa-l mai spuna in spatiul public s-a mutat deja pe niste canale pe care noi nu le vedem ca exista. Iar dezinformarea pe grupurile de WhatsApp este ingrijorator de periculoasa. De aceea, nu pedeapsa este solutia, ci o investitie masiva in educare si comunicarea corecta a informatiilor", crede Cristina Paun.

"Asta e si frumusetea libertatii de exprimare: este acceptabil sa spui si prostii. Libertatea asta nu face diferenta intre adevar si fals. Acopera si falsul, si ideile care socheaza, care deranjeaza. Acopera si discursul licentios. Jurisprudenta europeana este foarte clara: chiar si ideile cu care nu suntem de acord trebuie sa poata fi spuse, cu unele exceptii. In situatii de criza ai nevoie de mai multa libertate de exprimare, ca garantie a altor drepturi.

Daca nu ai voie sa te plangi, nimeni nu va afla ca alte drepturi sunt incalcate. Riscul tacerii impuse duce la ceea ce am ajuns sa vedem in sistemul medical romanesc, in momentul acesta: frica de a dezvalui neajunsurile din teama de a nu te plasa impotriva curentului sub pericolul ca pierzi joburi sau contracte".

Retelele de comunicare interpersonala ar trebui reglementate dar nu pot fi cenzurate, spune sociologul Dancu, amintind ca "intotdeauna au existat circuite paralele de informatie. Zvonurile au creat panici, razboaie sau revolutii". In opinia sa, asistam la un cerc vicios: "Televiziunile preiau in primetime ceea ce se intampla in retelele sociale, le amplifica, sunt un fel de portavoce. E nevoie de mai multa responsabilitate si macar de auto-reglementare, in cazul audiovizualului, care preia aceste continuturi si se foloseste de ele".

Autoritatile, a comentat pentru Deutsche Welle reprezentanta CJI, au ratat apropierea de cetateni: "Da, este o problema ca oamenii astia vizibili transmit astfel de mesaje. Dar si mai dramatic este ca autoritatile nu reusesc sau nu vor sa comunice. Daca ai fi avut de la autoritati informatia pe intelesul tuturor si transmisa cu mai multa empatie, poate nu am fi fost expusi la toate teoriile conspirationiste".

Educatie sau pedepse

Vasile Dancu, in schimb, vorbeste despre adaptarea legislatiei la noua realitate. "Nu este inca adaptata la epoca postadevarului, pentru a-i pedepsi pe cei care propaga falsuri, care pot crea o panica publica sau pot zadarnici o campanie de vaccinare. Exista mai multe viziuni. Am putea face asta prin responsabilizarea antreprenorilor din zona internetului sau prin instituirea unui consiliu superior al digitalului, care sa monitorizeze si sanctioneaza platformele, fara a limita libertatile de constiinta sau de expresie. Dar, recunoaste senatorul, "e foarte greu sa construim niste sabloane legislative. Nu este foarte simplu nici sa tii pasul cu viteza de propagare pe internet, poate prin detectare automata. Iata, linsajul mediatic al lui Dragos Bucur s-a petrecut rapid. Pentru educatie suntem responsabili cu totii dar fara nici un pic de coercitie nu va reusi".

Sociologul Dancu a mai observat, in ultimul sfert de veac de cercetare, ca inmultirea canalelor prin care informatia circula spre public duce la "o problema de interpretare a datelor, in conditiile in care primesc mai multe variante si nu au criterii pentru a sti care informatie e adevarata si care falsa. E nevoie de educatie civica".

Raspunderea pentru educatie, ca si cea pentru pedeapsa, revine celor care emit legi si reguli, este de parere Cristina Lupu: "Le este mult mai usor sa interzica, dar asta nu va schimba omului parerea. Treaba autoritatii este sa gaseasca metoda cum sa fim critici intr-un mod rezonabil, sa-ti pui intrebari dar sa nu fii Gica Contra doar pentru ca nu iti imaginezi tu cum functioneaza un virus. Scopul este sa gasesti mesaje cat sa imunizezi o masa critica. Persuasiunea functioneaza ca la vaccinare. Daca ai o masa critica care are o imunitate de baza, partea aia hardcore nu va mai fi la fel de importanta.

Rolul statului ar fi sa echipeze mai bine cetatenii, ca ei sa-si faca curatenie in bullshitul informational. E greu sa faci, emotional, diferenta dintre actorul pe care il iubesti sau cantaretul pe a carui muzica ai crescut si ai dansat la nunta, pe de o parte, si omul care in domeniul medical nu are nici un pic de expertiza". In plus, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent resimte lipsa de reactie a companiilor la derapajele purtatorilor de imagine: "Sa le spuna ca valorile promovate in astfel de mesaje sunt impotriva valorilor brandului; ca angajatii care, dupa astfel de mesaje, nu vor purta masca se vor imbolnavi, vor veni https://ziare.com/stiri/coronavirus/vladimir-putin-nu-vrea-sa-se-vaccineze-1661882, ii mai imbolnavesc si pe altii iar compania nu va avea cu cine sa lucreze".

Subiectul nu este unul romanesc. Dincolo de Ocean, saptamana aceasta, Instagram a inchis contul lui Robert F Kennedy Jr, nepotul presedintelui impuscat in 1963, pentru ca a difuzat informatii false despre pandemia COVID-19 si despre vaccinuri. Sunt tentative ale platformelor sociale de a-si imbunatati imaginea dupa scandalul Cambridge Analytica, spune Vaile Dancu, amintind si de inchiderea contului de Twitter al fostului sef de la Casa Alba, Donald Trump. "Scandalul Cambridge Analytica a avut mai mult impact decat periculozitate. Sunt alte pericole mult mai mari pe internet, bullyingul, trollingul, revenge porn, violenta pe care copiii o resimt foarte puternic. Chiar daca lumea asta virtuala este imateriala, la prima vedere, ea are efecte in lumea reala", conchide Dancu.

Articol publicat si pe Deutsche Welle.ro

• Cum s-au mentinut la putere magistratii anti-justitie care au sustinut "reformele" PSD-ALDE
• Acuzatiile stupefiante ale senatoarei Sosoaca: "Pacientii de la ATI sunt deconectati de la aparate". Avocata anunta ca voia sa se duca la Dragnea, la Rahova
• Romanca desemnata de Comisia Europeana sa afle cum afecteaza COVID viata in statele membre UE: "Coronavirusul nu va disparea niciodata, dar vom ajunge sa-l controlam"
• Cum ii fila Securitatea pe cetatenii straini cazati la hotelurile din Bucuresti si de pe Litoral
• Un hotel din Mamaia a fost obligat de instanta sa restituie unui client banii pe sejur. Minciuni in serie pe site-ul unde a facut rezervarea

Cristian Iohan Stefanescu a absolvit Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti in 1997. A lucrat in mai multe redactii din Bucuresti (Mediafax, Ultimul Cuvant, Ziua, Jurnalul National). In prezent este corespondent Deutsche Welle in Romania si producatorul stirilor Digi FM. Colaboreaza cu publicatii si presa audio-video din Austria, Bosnia-Hertegovina, Elvetia, Germania si Marea Britanie.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Veste teribilă pentru naționala României. Internaționalul scos cu targa de pe teren va lipsi la Euro 2024 VIDEO

Selecționerul Edi Iordănescu a primit o veste neplăcută de la unul dintre cei mai în formă internaționali români, în perspectiva participării României la Euro 2024. Astfel, Olimpiu...

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...