Romanii sunt dispusi sa reduca cheltuielile, mai ales cele pentru haine, electronice si electrocasnice sau vacante, dar renunta mai greu la alcool, tigari, fructe si legume. Aceasta este concluzia unui studiu despre perceptia romanilor asupra crizei, realizat de 360insights.
"In ceea ce priveste consumul, precautia si reducerile raman prezente in viata romanilor, insa se poate observa ca fata de 2010 nivelul acestor restrictii nu a crescut, romanii parand a fi ajuns la un nivel optim al cheltuielilor, avand in vedere ca isi permit sa achizitioneze categoriile de care au nevoie, incadrandu-se in limitele de buget impuse.
Hainele, incaltamintea, aparatura electronica si electrocasnica, amenajarile interioare dar si vacantele sunt in continuare pe lista cheltuielilor pe care romanii vor sa le reduca", se arata in studiul companiei de cercetare 360insights, citat de realitatea.net.
Insa, romanii par mai putin dispusi sa reduca cheltuielile cu bauturile alcoolice si tigarile. Daca in urma cu doi ani aproximativ 4 din 10 romani erau hotarati sa isi restranga bugetul pentru tigari si bauturi alcoolice, in 2012 mai putin de 3 din 10 au aceasta intentie.
In ce priveste cheltuielile cu fructe, legume, apa imbuteliata sau produse lactate, romanii incearca sa le mentina la acelasi nivel. Un comportament similar se observa si in cazul produselor farmaceutice.
Cei care intentioneaza sa reduca cheltuielile in 2012 sunt mai ales persoanele din grupa de varsta 55-64 ani.
Studiul a mai aratat ca modul de economisire pentru care opteaza majoritatea romanilor este reducerea cantitatii sau a frecventei de cumparare.
"In concluzie, dupa mai mult de trei ani de recesiune, criza financiara a devenit incetul cu incetul o constanta in viata romanilor, afectand intr-o masura mai mica sau mai mare fiecare aspect al vietii cotidiene. Ca si masuri, romanii raman atenti la cheltuieli, bugetul lor fiind intr-o stare de << inghet >>", se mai spune in studiul 360insights.
Studiul a fost realizat de compania 360insights be baza datelor culese in luna martie prin intervievarea telefonica a 800 de persoane cu varste intre 16 si 64 de ani.