Sa ne amintim: Podul de Flori

Miercuri, 01 Septembrie 2010, ora 17:50
6053 citiri
Sa ne amintim: Podul de Flori

Pe data de 6 mai 1990, Uniunea Sovietica permite locuitorilor Romaniei sa treaca granita in RSS Moldoveneasca fara a fi nevoie de acte. Desi frontierele erau deschise doar pentru cateva ore peste un milion de romani si basarabeni s-au adunat in dreapta si stanga Prutului pentru a reface o legatura rupta de aproape 50 de ani.

In urma eforturilor Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni, alaturi de Asociatia Culturala Bucuresti-Chisinau si Frontul Popular Moldova, s-a reusit convingerea lui Petru Lucinschi, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldoveneasca pentru a sprijini si facilita organizarea acestui eveniment.

Autoritatile moldovenesti primesc si aprobarea Uniunii Sovietice in contextul politicilor reformiste initiate de Mihail Gorbaciov. Se stabilise ca pe data de 6 mai, intre orele 13:00 si 19:00, accesul intre RSS Moldoveneasca, ce inca era in componenta Uniunii Sovietice, si Romania sa se faca in mod liber.

Au fost infiintate opt puncte de trecere a granitei, anume Stanca-Costesti, Iasi-Sculeni, Falciu-Tiganca, Miorcani-Pererita, Albita-Leuseni, Ungheni-Pod Ungheni, Oancea-Cahul si Galati-Giurgiulesti.

foto: Valeriu Oprea

Primul pod de flori

In acea zi 1.200.000 de romani au participat la acest eveniment care se desfasura de-a lungul celor 700 de km de granita.

Sute de autobuze fluturand steagul romanesc formau coloane pe drumuri. Marile gari de tren din tara erau ticsite de oameni. Cei care ajunsesera deja asteptau cu anticipatie. La ora 12:00 au fost oficiate slujbe in bisericile din apropiere, ca la ora 13:00 sa se deschida punctele de trecere.

Granicerii au fost luati prin surprindere de numarul oamenilor prezenti, dar au facut tot posibilul ca evenimentul sa se desfasoare fara incidente. Numai pe la Ungheni au trecut peste 250.000 de persoane.

In scurt timp, podurile de peste Prut erau neincapatoare pentru masele de oameni si multi dintre ei pur si simplu se aruncau in rau si inotau sa ajunga pe partea cealalta, la fratii lor basarabeni. Unii dintre ei incepusera sa danseze hora chiar acolo in mijlocul apei.

Participantii au inceput sa arunce in apa flori care in scurt timp au acoperit suprafata raului, creand in mod simbolic un pod intre cele doua maluri.

Erau oameni care nu se revazusera de cand Uniunea Sovietica anexase Basarabia, dar care acum se strigau pe nume in speranta ca cineva va recunoaste chemarea. Era o stare de euforie absoluta.

foto: Valeriu Oprea

Ce spun participantii

"Venise si un medic din Chisinau cu baietelul sau, care sa fi avut vreo patru anisori si caruia tatal sau ii promisese inca la Chisinau ca va vedea romani.(...) La varsta cand inca nu era atins de minciunile noastre lingvistice, baietelul medicului intrebase cu o naivitate cuceritoare pe tatal sau: Tata, mi-ai promis sa-mi arati romani. Care-s ei?", isi amintea Grigore Vieru, poet si prima persoana care a trecut Prutul.

"Zecile de mii de romani de pe ambele maluri au rabufnit ca un fluviu. Romanii (de la vest de Prut ) au fost primii care au intrat in URSS fara permisiune", spune Ion Ungureanu, fost ministru al culturii si cultelor al Republicii Moldova.

"La Podul de Flori am vazut atatea lacrimi de bucurie, incat am inteles ca nici o sarma ghimpata, nici un zid de beton, nici un fel de tancuri, nici un fel de Rusie nu ne vor desparti niciodata! Lumea s-a intalnit cu drag. A fost o zi de vis curat!", spune scriitorul Andrei Strambeanu.

Mi-am chemat copiii de la Iasi, de la Husi sa vina. M-am trezit de la cinci dimineata si, cu totii, ne-am dus la vama. Podul gemea de lume, de copii, de veterani de razboi cu decoratii grele si de flori, multe flori", isi aminteste Ileana Mistreanu, localnica din Albita.

foto: Valeriu Oprea

Al doilea pod de flori

Pe 16 iunie 1991 este organizata o actiunea asemanatoare celei de pe 6 mai 1990. De data aceasta romanii erau cei care ii asteptau pe basarabeni pe malul drept al Prutului.

Circa 240.000 de persoane au trecut granita in Romania. Au fost organizate in cinstea lor serbari campenesti si diverse programe artistice si spectacole. In Galati, in fata Bisericii Precista, s-a ridicat cu aceasta ocazie o troita simbolizand unirea. La al doilea pod de flori se estimeaza ca au participat un numar comparabil de oameni cu cel din 1990.

Ce a ramas astazi?

Din pacate, dupa doar 20 de ani podurile de flori incep sa fie uitate. Nu numai ca mentionarea acestora in media este aproape inexistenta, nereprezentand "stiri de actualitate", dar se ironizeaza in mod voit aceste evenimente, fiind cunoscut in acest sens un celebru joc de cuvinte, rapind din importanta evenimentelor de atunci.

Ce este si mai grav, cartile de istorie studiate in scoala nu fac nici macar o singura referire la ce s-a intamplat in mai 1990 si iunie 1991, tinand cont de anvergura si insemnatatea acestor intamplari. Memoria lor a fost estompata odata cu trecerea timpului fie din ignoranta sau nepasare.

foto: Ozolin Dusa

Citeste si:
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Senatoarea Diana Șoșoacă a fost recent executată silit de către ANAF pentru neplata datoriilor la stat. Conform ultimei declarații de avere a politicianului, aceasta deține numeroase...
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat sâmbătă, 13 august, că zilnic semnează ”munţi de documente” pe hârtie, dar afirmă că a semnat şi electronic contractul de...