Sute de mii de piese de patrimoniu ar putea fi pierdute pentru totdeauna daca Guvernul nu intervine

Vineri, 15 Noiembrie 2013, ora 11:05
3988 citiri
Sute de mii de piese de patrimoniu ar putea fi pierdute pentru totdeauna daca Guvernul nu intervine
Foto: Arhiva

De mai bine de 11 ani, cel mai important muzeu de istorie din Romania este in mare parte inchis. Sute de mii de piese, unele extrem de valoroase, zac in depozite, departe de ochii lumii.

Mai grav este insa ca impunatoarea cladire in care se afla toate aceste obiecte de patrimoniu sta sa se darame sfaramand sub greutatea zidurilor, in numai cateva minute, mare parte din istoria Romaniei.

Directorul Muzeului de Istorie din Bucuresti, Ernest Oberlander-Tarnoveanu, a explicat pentru Ziare.com cum s-a ajuns in aceasta situatie care, fara o interventie din partea Guvernului, este fara iesire.

PARLAMENTARII, MAI IMPORTANTI DECAT SUTE DE MII DE OBIECTE DE PATRIMONIU

Anul acesta, s-au implinit, in luna septembrie, 11 ani de cand lucrarile de consolidare si renovare a cladirii au inceput si se vor implini in curand sapte ani de cand ele au fost stopate. Astfel, nu numai turistii care ajung prin Bucuresti si vor sa invete cate ceva despre tara noastra, dar si foarte multi romani sunt privati de o lectie foarte importanta de istorie de la Muzeul National.

"O jumatate de generatie a crescut si a ajuns la maturitate fara sa poata sa viziteze muzeul de istorie in plenitudinea lui", a declarat Ernest Oberlander-Tarnoveanu, pentru Ziare.com.

De ce nu s-a rezolvat nimic in 11 ani de cand s-au inceput lucrarile la muzeu

Problema Muzeului National de Istorie din Bucuresti este simpla si complicata in acelasi timp. Simpla, pentru ca situatia cladirii de 30.000 de metri patrati in care se afla cele 730.000 de piese de muzeu este clara. Cladirea nu a fost consolidata niciodata si face parte dintre acele constructii cu risc seismic ridicat.

Rezolvarea acestei probleme pare, de asemenea, simpla. Cladirea ar trebui renovata, timp in care, exponatele ar trebui duse intr-un loc sigur. Totusi, oricate solutii s-ar gasi, demersul este in zadar daca nu exista fonduri.

"A fost un proiect care a pornit cu stangul. In primul rand, s-a facut un proiect care nu corespundea cu ceea ce ar fi insemnat un muzeu de istorie al secolului XXI. Practic, o usoara aducere la zi din punct de vedere al tehnicii expozitionale. (...) Sigur ca proiectul suferea si de o alta boala, aceea ca a fost mult subestimat ca valoare, tocmai pentru a putea sa fie mai usor acceptat de Ministerul Culturii.

S-a operat o serie intreaga de reduceri de costuri care nu puteau fi reduse in realitate si de aici s-a si intamplat evenimentul al treilea (crearea de acte aditionale - n.red.). S-a zis ca daca facem un proiect care sa reflecte realmente costurile nu o sa-l accepte nimeni. Si atunci au decis sa faca un proiect usor ieftinit in speranta ca vor face apoi acte aditionale", a explicat directorul muzeului, pentru Ziare.com.

Muzeul National de Istorie a Romaniei, in special partea care gazduieste tezaurul istoric, are nevoie de lucrari "cu caracter de maxima" urgenta, pentru ca este extrem de vulnerabil in cazul unui cutremur major. Constatarea a fost facuta de catre Inspectoratul de Stat in Constructii la 14 ianuarie 2008, dar este in vigoare si astazi. Pentru aceste lucrari, firma Romconstruct, care apartine lui Vasile Turcu, a castigat licitatia. Dupa sapte ani in care nu s-a facut nimic, contractul a fost reziliat.

"Felul in care s-a desfasurat realizarea proiectului de catre firma Romconstruct ridica multe semne de intrebare. S-au apucat de mai multe fronturi si nu au terminat niciunul. Romconstruct au fost cei care au castigat licitatia cu o suma care a fost cheltuita din septembrie pana in decembrie. Banii pentru proiect au fost cheltuiti in nici trei luni de lucru efectv. Cladirea trebuia consolidata. Nu au avut in vedere un aspect esential: fundatia. Aceasta a fost construita pe un loc usor nepotrivit, ca sa fiu delicat, la nivelul cunostintelor si tehnologiilor de la sfarsitul secolului XIX", a declarat Ernest Oberlander-Tarnoveanu.

Sase ani, blocati de firma lui Vasile Turcu

Timp de sase ani, din cauza contractului cu Romconstruct, Muzeul National de Istorie nu a putut face niciun demers in rezolvarea problemelor legate de cladire si de expozitie.

"Din septembrie 2002 pana pe 22 decembrie 2006 au fost incheiate 14 acte aditionale si costurile au crescut foarte mult. Acest lucru a determinat interventia guvernului in 2006. A fost un control al corpului de control al primului ministru care a constat ca s-a incalcat legea. Legea nu permitea nici atunci si nici acum incheierea de atatea acte aditionale care sa duca la depasirea de multe ori a sumei initiale si de asemenea a timpului de executie. De asemenea, timpul de executie trebuia sa fie mult mai mic.

El a fost depasit cu mult in 2006 si inca nu se vedea nici sfarsitul operatiunii si nici cat costa. Romconstruct nu a vrut sa rezilieze contractul. Abia in septembrie, anul trecut, am reusit sa il reziliem, dupa discutii foarte lungi. Romconstruct a avut pretentii financiare exorbitante, mergand pana la suma de 24 de milioane de euro. Practic ne-a tinut sase ani agatati. Nimeni nu putea sa deschida o noua finantare cat timp noi eram legati de un contencios cu un fost furnizor", a declarat directorul Ziare.com.

"Numai un noroc a facut ca aceasta cladire a supravietuit o suta de ani"

Directorul muzeului a avertizat ca aceasta cladire este in mare pericol de a se darama.

"Trebuiau facute imbunatatiri pentru ca, de exemplu, zona a suferit si sufera de multe transformari generate de interventiile umane. Canalizarea Dambovitei, de exemplu, a facut sa creasca nivelul apei freatice, ceea ce la randul ei a determinat infiltrarea apei in subsol si degradarea structurii. Caramida si mortarul tinute in apa vreme indelungata cedeaza.

Fundatia a fost lasata in afara proiectului, fapt care determinat o ieftinire a proiectului. In al doilea rand, n-au fost efectuate studiile cum ar fi trebuit ceea ce a dus la aparitia a tot felul de "surprize". In mod obisnuit, daca cladirea ar fi fost cercetata inainte de proiectare s-ar fi constatat ca planseele sunt umplute cu un strat de gunoi de pe santier la 1899-1900 de 80 de centimetri pana la un metru. Cladirea are 30.000 de metri patrati ca suprafata construita ceea ce a determinat incarcarea ei cu o suprasarcina imensa si, cinstit vorbind, numai un noroc a facut ca aceasta cladire a supravietuit o suta de ani in conditiile in care ea a fost construita pe un loc nepotrivit cu tehnici discutabile", a explicat Ernest Oberlander-Tarnoveanu.

In caz de cutremur, jumatatea rigida a cladirii s-ar comporta ca un berbec

Directorul muzeului mai explica si faptul ca aceasta cladire in care se afla sute de mii de obiecte de patrimoniu sta in picioare desi nu a fost niciodata subiectul unei reparatii capitale. Totusi, in caz de cutremur puternic, constructia s-ar rupe in doua.

"Nu s-a terminat nimic. Aripa dintre strada Franceza si strada Postei a fost consolidata fara fundatie. Planseele au fost inlocuite cu plansee mai subtiri din beton armat, mai elastice. Cladirea a devenit partial rigida in timp ce aripa dinspre Calea Victoriei si strada Straveopoleos nu a fost consolidata si deci avem de-a face cu doua cladiri intr-una: una rigida si una elastica. Intr-un anumit context (cutremur - n.red.) zona rigida s-ar comporta ca un berbec care ar impinge zona elastica. Fundatia din zona elastica a fost cel mai prost realizata si a suferit si de la cutremurul din 1940. Aceasta cladire inaugurata la 1900 n-a fost niciodata subiectul unei reparatii capitale.

Exista un risc foarte mare asupra patrimoniului. De cand am devenit director incerc sa gasesc sprijin pentru ca sa obtin spatii de depozitare. Avem un patrimoniu foarte mare, foarte divers, ne-ar trebui circa 5.000 de metri patrati de depozit cu o inaltime de cinci metri cel putin ca sa putem sa ducem si sa punem in siguranta obiectele. Avem, in acest moment, in jur de 730.000 de piese", a continuat directorul muzeului.

Quarterly Report - Editia 4

La alegerile din 9 iunie vom ști în timp real câți oameni merg la vot. Colectarea datelor se va face printr-un sistem informatic de monitorizare și prevenire a votului ilegal
La alegerile din 9 iunie vom ști în timp real câți oameni merg la vot. Colectarea datelor se va face printr-un sistem informatic de monitorizare și prevenire a votului ilegal
Colectarea datelor privind prezenţa la vot a populaţiei, la alegerile din 9 iunie, se va face în timp real, a anunţat, marţi, 28 mai, Biroul Electoral Central. Totul prin intermediul...
Jocurile politice care îl țin încă pe Klaus Iohannis în cursa pentru șefia NATO. ”Biden nu are ce să-i ofere”
Jocurile politice care îl țin încă pe Klaus Iohannis în cursa pentru șefia NATO. ”Biden nu are ce să-i ofere”
Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura pentru funcția numărul unu în NATO și chiar și în ciuda unei susțineri covârșitoare pentru Mark Rutte din partea statelor membre NATO, inclusiv...
#Muzeu istorie tezaur Bucuresti, #patrimoniu Romania pericol guvern restaurare, #cladirea muzeului national Istorie risc seismic , #romani