Cum vad rromii Franta si viitorul lor - reportaj Le Monde

Rromii din Franta sunt constienti de faptul ca situatia lor in acest stat s-a inrautatit. Se tem de polemica declansata de ministrul francez de Interne, Manuel Valls, care a spus ca rromii "au vocatie de a se intoarce in Romania" pentru ca au un mod de viata extrem de diferit de cel al francezilor.

Le Monde a realizat un reportaj despre familiile de rromi din Croutelle, aratand modul in care se raporteaza acestia la probleme actuale.

Au venit intr-o dimineata de iulie si s-au stabilit in cea mai mare din cele cinci case. Cateva zile mai tarziu, celorlalti li s-a interzis accesul de catre serviciile statului, spre marea usurare a lui Jean-Charles Boulanger, primarul din Croutelle, departamentul Vienne, un sat de 850 de locuitori aflat la sud-vest de Poitiers.

"Era singura solutie pentru a evita formarea unei colonii, explica oficialul. In loc de 25, astazi ar fi fost o suta aici", a spus oficialul.

Erau 25 de rromi care si-au stabilit resedinta intr-o casa abandonata cumparata de Domeniul Francez de la proprietar in urma cu doi, din cauza apropierii sale de RN10, ceea ce o situa intr-o zona periculoasa. Acum nu mai sunt 25, ci 15, dintre care 11 sunt copii. Trei familii au plecat. Una singura a ramas in jurul Dorinei Lacatos, de 33 de ani, adevarata "matroana" a clanului.

Viata lor s-a organizat treptat pe parcursul anilor. Furnizorul de electricitate a taiat firele de bransament cu care se conectasera din nou rromii la retea. Acestia au acum un generator care functioneaza tot timpul.

Au apa potabila la robinet gratie unei contructii improvizate. Paturile si mobilele recuperate au fost plasate in diverse camere.

Aflata in paragina la venirea lor, gradina este acum putin mai ordonata. Relatiile cu vecinii s-au deteriorat in ulrimele trei luni. Doi dintre acestia au depus plangeri la Jandarmerie pentru furturi de fructe. Un altul i-a amenintat pe copiii romilor cu pusca.

In ceea ce-l priveste pe vecinul cel mai apropiat, o fabrica de zidarie, situata chiar in spatele casei in care stau rromii, patronul acesteia a decis imprejmuirea terenului.

Primarul refuza scolarizarea copiilor rromi din motive financiare, spunand ca nu exista scoala in Croutell, iar copiii de aici merg la unitatea de invatamant din comuna vecina, Fontaine-le-Comte, unde le este platita scolarizarea.

Scolarizarile suplimentare l-ar costa 5.000 de euro, iar la intocmirea bugetului local nu pot fi luate in considerare persoanele care vin aici pe parcursul anului.

Mama celor opt copii, Dorina Lacatos, zambeste in salonul amenajat cu grija si sobrietate in casa de pe strada Tricoterie. Femeia traieste in Franta de zece ani. A trait in Ile-de-France - Paris, Aubervilliers si Sainte-Genevieve-des-Bois, pana cand s-a hotarat sa caute un oras in care viata sa fie mai "linistita". Spune ca aici sunt deranjati de Politie mai putin, comparativ cu Paris.

Alte familii au apelat la aceeasi strategie. La Poitiers, doua alte case au fost ocupate ilegal in aceasta primavara: una dintre ele este locuita de rromi veniti din sudul Italiei, iar cealalta de niste rromi sositi din Oradea.

In jur de 70 de persoane au format astfel o comunitate de imigranti. Fiecare familie primeste ajutor social pentru copii, respectiv 250 de euro pe luna. Barbatii aduna fier vechi din diverse locuri.

Traind in Franta de atatia ani, Dorina Lacatos stie ca situatia rromilor este s-a inrautatit. "Cand am venit in 2003, oamenii erau intr-adevar primitori. Imi spuneau doamna in unitatile publice, exista o simpatie pentru nou, tinand cont ca veneam din tara in care condusese Ceausescu. Astazi, lucrurile sunt complet diferite", a spus Dorina Lacatos.

Frica de a se intoarce in Romania

Cum stie franceza, Dorina Lacatos intelege ofensele si jignirile aduse in fiecare zi si analizeaza impactul polemicii nascute in urma propunerii ministrului francez de Interne Manuel Valls: "In mod sigur ne privesc acum total diferit pe strada".

Acest stigmat nu este inteles inca de rromii ajunsi recent la Poitiers. Bariera de limbaj si lipsa de electricitate in doua din cele trei case ocupate ii tin departe de stirile de la televizor. Fiind intrebati despre Valls, Vandana, o mama de 20 de ani care traieste intr-o casa de pe strada Plateau des Glieres, cu 22 de alte persoane, dintre care 13 copii, spune ca nu intelege exact ce vrea sa spuna acesta.

Au plecat din Napoli unde culegeau fructe. Prima "casa" din Poitiers a fost o caravana in care 20 de persoane au trait timp de sapte luni, inghesuite ca niste sardine. Cea mai mare frica a lor este sa se intoarca in Romania, o perspectiva care ar putea fi apropiata, dupa ce autoritatile le-au cerut sa paraseasca zona pana pe 13 octombrie.

Acesta nu este insa cazul rromilor care traissc din 2005 in Poitiers. Acestia s-au integrat, vorbesc bine franceza si traiesc in case sociale. Barbatii au infiintat niste societati proprii, specializate pe vanzarea de vehicole vechi pe care le repara.

Temerea de a se intorce in Romania disparuse treptat, in ciuda discursului lui Nicolas Sarkozy de la Grenoble, in 2010. Acum insa, a reaparut, iar rromii spun ca noul guvern este mai rau decat cel al lui Sarkozy in ceea ce priveste raportarea la ei.

Rromii vorbesc despre obstacolele de care se lovesc atunci cand merg la unitatile administrative din Franta, unde sunt tratati ca si cum toata lumea incearca sa scape de ei. Nu li se permite sa dezvolte o afacere pentru ca nu au vize, iar la inceputul acestui an nu au mai primit alocatii, ceea ce arata ca situatia lor s-a inrautatit.

Marcel Covaci, in varsta de 37 de ani, tata a cinci copii, spune ca nu mai poate plati chiria. In ceea ce-l priveste pe Manuel Valls, ministrul francez de Externe, spune ca acesta "nu stie despre ce vorbeste. Daca rromii vin in Franta, fac acest lucru pentru a munci, a-si gasi un loc in care sa stea si a invata limba. Integrarea este singura conditie ca sa nu ne trimita in Romania", spune Marcel Covaci.

"Desigur ca vrem sa ne integram, nu avem de ales", spune Dorina Lacatos. Vineri, tribunalul din Poitiers, sesizat de prefectura din Vienne, le-a cerut sa paraseasca zona in cinci luni.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...