Opinii: Rromii - problema Romaniei, politizata la Paris

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Vineri, 27 August 2010, ora 13:40
3666 citiri
Opinii: Rromii - problema Romaniei, politizata la Paris

Repatrierile rromilor la care a recurs sistematic Parisul de la inceputul acestui an trebuie citite, in primul rand, intr-o cheie de politica interna a guvernului si presedintei franceze.

4.000 de cetateni romani, in marea lor majoritate rromi, au fost suiti in avioane si expediati la Bucuresti, cu o compensatie de cateva sute de euro in buzunar. Cum 48% dintre francezi sustin aceasta masura, este de inteles ca puterea vrea sa mulga cat mai mult capital electoral din aceasta mentalitate.

Cum se explica aceasta mentalitate nu este greu de inteles, acultand declaratia unui tanar rrom coborat joi pe aeroportul Baneasa dintr-un avion sosit de la Paris cu un lot de repatriati. Intrebat din ce traia in Franta a raspuns ranjind, fara nicio retinere: "din cersetorie, din furt, din tot ce pica". Inutil de spus ca tanarul si-a fixat deja ca obiectiv revenirea in Franta, deoarece in Romania lumea a ajuns prea saraca pentru fi jumulita profitabil.

Alte explicatii nu sunt insa la fel de limpezi si nu doar privite de la Bucuresti, ci, se pare, si de la Bruxelles. Taberele de rromi nomazi de la periferiile marilor orase din Franta nu au aparut ieri. Si nici anul trecut. Ele sunt acolo de cel putin 10 ani si au fost tolerate. Nu cred ca in urma cu cativa ani, de exemplu pe vremea cand Nicolas Sarkozy era ministru de Interne, rromii furau sau cerseau mai putin. Pe atunci insa nu era criza si nici administratia Sarkozy nu era asediata cu acuzatii de coruptie.

In plus, mi-e greu sa cred ca toti strainii care traiesc la limita legii in Franta sunt rromi. Si totusi, repatrierile ii vizeaza in principal, asociate cu un discurs foarte agresiv care cere imperativ Romaniei sa rezolve problema integrarii acestora. Ma intreb daca nu chiar Parisul comite un act de discriminare a rromilor, trantand problema lor diferentiat de cea a celorlalti cetateni europeni, inclusiv romani, aflati in situatii ilegale.

Pana la urma, le place sau nu francezilor, rromii sunt la fel de cetateni europeni ca italienii, spaniolii sau nemtii si ar trebui tratati ca atare, mai ales din perspectiva dreptului la libera circulatie, daca tot invoca pe ton imperativ integrarea si si nediscriminarea. Este ceea ce a remarcat si Comisia Europeana prin vocea unui purtator de cuvant al sau Matthew Newman: "Monitorizam situatia indeaproape si amintim Frantei ca normele privind dreptul la libera circulatie trebuie respectate".

Parisul a mers atat de departe incat a amenintat Bucurestiul ca in cazul nerezolvarii problemei romanilor s-ar putea opune intrarii Romaniei in spatiul Schengen. O amenintare prost primita insa de Comisia Europeana, care a comunicat ca integrarea rromilor nu face parte din acquis-ul pentru intrarea in Schengen, deci amenintarea Frantei este total nejustificata.

Nicolas Sarkozy a reactionat nervos, eludand insa fondul problemei: "Nu vom ceda celor care cauta polemica sistematica si nu trebuie sa ajungem la o confruntare sterila".

Si asta pentru ca, pe fond, presedintele francez stie bine ca incercand sa blocheze accesul Romaniei in Schengen din cauza problemei rromilor nu ar putea obtine decat doua rezultate, ambele negative, dupa cum arata, pe blogul sau, europarlamentarul PD-L Cristian Preda:

"In primul rand, ar fi tensionat relatia bilaterala romano-franceza, o relatie care a functionat pana acum foarte bine, chiar daca de cateva luni bune nu avem un ambasador la Paris. In al doilea rand, o asemenea decizie ar fi sporit in Romania intoleranta la adresa rromilor, ceea ce ar fi amanat si mai mult integrarea".

Politizarea domestica a chestiunii romanilor de catre guvernul Fillon si presedintele Sarkozy nu inseamna ca Romania nu are in mod real si cronic aceasta problema. Iar cheia ei nu este una genetica, dupa cum considera cei mai multi dintre romani, ci una reflectata limpede de un recent sondaj: 80% dintre copiii rromi nu merg la scoala, iar o treime dintre ei sunt analfabeti.

Educatia este si cheia integrarii si a nediscriminarii, dar accesul la educatie al copiilor rromi este diminuat tocmai de neintegrare si discriminare. Este un cerc vicios pe care ar trebui sa-l rupa politici guvernamentale inteligente si actiuni serioase ale ONG-urilor. Dar toate organismele, guvernamentale sau nu, care s-au ocupate de chestiunea rromilor nu au reusit insa decat sa manance fonduri substantiale, cele mai multe puse la dispozitie de UE, fara rezultate notabile.

Citeste si:
Dosarul 10 august și riscul schimbării axei strategice
Dosarul 10 august și riscul schimbării axei strategice
România pare încremenită la patru ani de la reprimarea marelui miting împotriva guvernării PSD, care cu Liviu Dragnea la butoane strivea Justiția. S-au schimbat doar discursurile și oamenii...
Robert Negoiță, trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Acuzațiile care i se aduc primarului Sectorului 3
Robert Negoiță, trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Acuzațiile care i se aduc primarului Sectorului 3
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu...