Legea unica ii costa pe sefii din justitie 3 salarii minime

Marti, 01 Septembrie 2009, ora 13:02
6757 citiri
Legea unica ii costa pe sefii din justitie 3 salarii minime

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitiie, al CSM si procurorul general ar urma sa piarda, potrivit ultimului proiect al Legii unitare, aproape trei salarii minime pe economie, coeficientul lor de salarizare fiind scazut de la 14,5 la 11,8.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ar urma sa aiba un coeficient de salarizare de 11,8 salarii minime pe economie, potrivit ultimei variante a legii unice, rezultate dupa discutiile de luni seara de la Guvern.

Astfel, noua varianta prevede o scadere importanta, de aproape 3 salarii minime, fata de penultima varianta a proiectului de lege, care prevedea pentru sefii cei mai importanti din justitie un coeficient de 14,5.

In cazul vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, scaderea nu este la fel de drastica, ajungandu-se la un coeficient de 11,6 in actuala varianta, fata de 11,9 in vechea forma.

O scadere moderata, de la 11,85 la 11,40 in actuala varianta, apare si la salariile de presedinte de sectie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prim-adjunctul procurorului general si al procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

10,8 salarii minime pentru un procuror sef de sectie in cadrul Parchetului General

Un procuror sef sectie in cadrul Parchetului General, procuror sef sectie in cadrul DNA si cei din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au urma sa fie platiti dupa un coeficient de 10,8 salarii minime, astfel incat aceasta ultima forma de proiect prevede o marire, fata de 9,1 in ultima varianta. Cresteri asemanatoare sunt prevazute si in cazul procurorilor sef birou si de serviciu din aceste institutii.

Judecatorii cu grad de Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurori DNA si cei din cadrul DIICOT vor avea venituri calculate dupa un coeficient intre 6,6 salarii si 9,6 salarii minime, in functie de vechime si grade. In vechea varianta, un judecator cu grad de Inalta Curte de Casatie si Justitie putea avea un coeficient de la 5,35 la 8,65 salarii minime. La fel, pentru procurorii din Parchetul General, DNA, DIICOT era prevazut, pana acum, un coeficient intre 5,1 si 8,3 salarii minime.

Un judecator cu grad de curte de apel, un judecator militar in cadrul Curtii Militare de Apel, un procuror cu grad de parchet de pe langa curtea de apel si un procuror militar in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Militara de Apel vor fi platiti dupa un coeficient cuprins intre 5 si 8,15, potrivit acestei variante de lege, fata de 4,85-7,85 in ultima varianta.

In varianta rezultata dupa discutiile de luni seara, un judecator cu grad de tribunal sau tribunal specializat, judecator militar la tribunalul militar teritorial, procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal, procuror militar la parchetul de pe langa tribunalul militar teritorial va fi platit dupa un coeficient de salarizare cuprins intre 4,5 si 7,3, de la 4,6-7,5.

Un judecator cu grad de judecatorie, un procuror cu grad de parchet de pe langa judecatorie (peste 3 ani vechime), un judecator militar la tribunalul militar, un procuror militar la parchetul de pe langa tribunalul militar si personalul de specialitate juridica asimilat vor avea un coeficient intre 4 si 5,2 salarii minime.

In penultima varianta, pentru judecator cu grad de judecatorie, procuror cu grad de parchet de pe langa judecatorie (peste 3 ani vechime), judecator militar la tribunalul militar, procuror militar la parchetul de pe langa tribunalul militar, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor peste 3 ani vechime, personal de instruire de specialitate juridica la Scoala Nationala de Grefieri, asistent judiciar, ofiterii de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism era prevazut un coeficient intre 3,7-6.

Guvernul vrea majorarea salariului minim pe economie de anul viitor

In ultima forma, insa, un judecator, un procuror (2-3 ani vechime) si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor cu 1-3 ani vechime au prevazut un coeficient de 3 salarii minime, fata de 2,65-3,3 in veche forma.

In cazul personalului auxiliar, un prim grefier, un grefier-sef sectie si un grefier-sef ar urma sa fie platiti dupa un coeficient de 4,8 salarii minime, la fel ca in vechea varianta de lege.

Un grefier, un grefier-statistician si grefier-documentarist debutant urmau sa ia, potrivit penultimei forme de lege, un salariu pe baza unui coeficient plecand de la 1,95 salarii minime, asa cum se prevede si in varianta rezultata dupa discutiile de luni.

Discutiile de luni seara au avut loc pe ultima forma a proiectului de lege, realizata de Ministerul Muncii, dupa ce Guvernul a optat in weekend sa accepte propunerea sindicatelor de a reduce diferenta dintre salariile minime si cele maxime din grila Legii unitare de la 1/15 la 1/12. Astfel, toti coeficientii cuprinsi intre 9 si 15 au fost comprimati intre nivelurile 9 si 12.

Guvernul a propus majorarea salariului minim la 705 lei anul vitor, insa patronatele ar fi de acord cu cel mult 650 de lei, argumentand ca majorarea salariului minim nu se justifica, in conditiile in care nu are loc o crestere corespunzatoare a productivitatii muncii. Sindicatele vor, in schimb, cresterea salariului minim la 720 de lei in 2010, de la 600 de lei in prezent.

Citeste si:
Cristian Tudor Popescu: "La acest congres, președintele PNL a fost reales: Klaus Iohannis"
Cristian Tudor Popescu: "La acest congres, președintele PNL a fost reales: Klaus Iohannis"
Cristian Tudor Popescu este de părere că după Congresul PNL desfășurat sâmbătă, 25 septembrie, adevăratul câștigător este Klaus Iohannis, care a fost „reales președinte PNL”....
Marcel Ciolacu, după Congresul PNL: "Nu a fost un festival al democraţiei, a fost un festival al COVID-ului"
Marcel Ciolacu, după Congresul PNL: "Nu a fost un festival al democraţiei, a fost un festival al COVID-ului"
Marcel Ciolacu a declarat despre Congresul PNL de sâmbătă, 25 septembrie, că „nu a fost un festival al democraţiei, a fost un festival al COVID-ului” şi că a asistat la o ruşine...
Sursa: rNews