Mii de angajati din universitati iau bani mai putini din cauza revolutiei fiscale: Cine a pierdut si ce se poate face

Joi, 01 Martie 2018, ora 09:52
5397 citiri
Mii de angajati din universitati iau bani mai putini din cauza revolutiei fiscale: Cine a pierdut si ce se poate face
Foto: Arhiva Ziare.com

Modificarile legislative din ultimul timp au condus la scaderea veniturilor a mii de persoane din sistemul de invatamant superior, existand si posibilitatea reala ca universitatile sa fie nevoite sa renunte in curand la serviciile unor angajati, asa ca se vorbeste tot mai apasat despre declansarea unor noi proteste sau chiar a grevei generale.

Dupa ce ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, i-a convins zilele trecute pe sindicalistii din FSLI sa renunte la proteste, desi grila de salarii ramane la fel, nemultumirile ies la iveala si in invatamantul universitar.

Claudiu Turcus, lector la Universitatea Babes-Bolyai (UBB), isi invita colegii sa se solidarizeze impotriva schimbarilor fiscale din care au atat de mult de pierdut.

"Am luat in februarie cu 80 lei in minus. E putin, dar avand in vedere ca in iulie 2017 am fost MINTIT ca voi incasa cu 750 lei mai mult, mi se pare un motiv suficient de consistent sa imi indemn colegii sa se solidarizeze cu protestul FSLI", a scris pe Facebook Claudiu Turcus, care are o vechime de 13 ani in invatamant. Mai mult, acesta a declarat miercuri pentru Mediafax ca singura solutie i se pare a fi "greva pe durata nelimitata".

De asemenea, Dan Lazar, prorectorul UBB, a declarat pentru Digi24 ca, incepand din semestrul al doilea, universitatea va renunta la circa 160 de cadre universitare care lucrau cu jumatate de norma, din cauza transferului de contributii sociale de la angajator la angajat.

Situatia nu este singulara, dupa cum a confirmat pentru Ziare.com Anton Hadar, liderul sindicatului Alma Mater, care a recunoscut ca exista scaderi de venituri in sistem si a enumerat cateva dintre cauze.

Cateva mii de cadre universitare au in buzunare mai putini bani

"Noi am facut o statistica, o analiza la nivel de federatie, legata de acest aspect - scaderile de venituri (atentie, nu de salarii, ca salariile n-au scazut la nimeni!) ", a tinut de precizeze Anton Hadar pentru Ziare.com.

Liderul Alma Mater a enumerat si cateva dintre cauze.

"In primul rand, am constatat ca sunt scaderi de venituri ca urmare a disparitiei tichetelor de masa, in Romania existand cam vreo zece universitati care dadeau tichete de masa.

Cata vreme nicaieri nu se mai dau, va dati seama ca dintr-odata vorbim de o scadere cu 200 de lei a veniturilor, cam atata era suma. Vorbim despre universitati precum Politehnica, Babes Bolyai, Universitatea Bucuresti si nu numai, universitatile cu venituri proprii.

S-a mai pierdut ca urmare a neacordarii sporului de conditii grele de munca. S-a facut un regulament care a aparut destul de tarziu, cam in perioada in care deja se schimba legislatia, si n-a existat posibilitatea sa facem masuratorile, pentru ca, potrivit noului regulament, toate sporurile acelea se dau pe baza unor masuratori. Regulamentul se refera la conditiile de munca (radiatii, laser, cadavre la medicina etc.).

Unele dintre universitati l-au pastrat pe cel vechi, pentru ca legea este cam interpretativa (c-asa e la noi, la romani...). Regulamentul spune ca universitatile au 'obligatia sa faca masuratori in 60 de zile', nu spune ca se taie sporul, daca l-au avut. Jumatate dintre universitati l-au dat, jumatate nu. Bibliotecile universitare, de exemplu, nu l-au dat. Nici macar nu au prevazut fonduri pentru ele cei de la Ministerul Educatiei, de unde vin banii.

S-au mai pierdut pe ici pe colo sume mici, 120-150 de lei, ceva bani, cum s-a si transmis in mass-media, din cauza scaderii impozitului de la 16% la 10% pentru persoanele care aveau scutire de impozit (persoanele cu dizabilitati si unele persoane care practica meseria de IT-ist). Insa la noi sunt foarte putini in aceasta categorie de IT-ist, mai multi sunt din cealalta categorie - cu dizabilitati. Mi-a scris o colega ieri - 126 de lei.

Dar acolo se va da o ordonanta de urgenta si se va gasi o solutie pentru a putea sa li se acorde macar salariul pe care il aveau in urma cu o luna. Cam astea sunt pierderile", a declarat liderul sindical.

Intrebat cate cadre universitare au primit mai putini bani decat inainte de "revolutia fiscala", liderul Alma Mater a facut o estimare, dar cu mare aproximatie.

"Imi este foarte greu sa va raspund, nu am o imagine asupra intregului sistem - cine dadea tichete de masa, cine nu dadea... Sa fie vreo 10% din salariati, eu zic ca sunt in jur de 3.000 de persoane carora nu le-au crescut veniturile cu 4%. E posibil ca acest 4% sa fie pe-aproape cu pierderea.

Dar se vor drege lucrurile din cate am discutat cu doamna ministru al Muncii marti seara, cat de repede. Ma asteapta joi la domnia sa cu toate problemele pe care le-am primit eu de la colegii mei din tara", a explicat acesta.

Anton Hadar a reamintit si ca finantarea universitatilor "e o problema veche".

"Noi am numit-o cronica, pentru ca niciodata noi de la buget n-am primit bani in stransa legatura cu necesitatile si cu cheltuielile pe care noi le facem per student. Practic, in Romania la o universitate care are sa zicem filologie, limbi straine (fara laboratoare, de exemplu), punctul de finantare este undeva la 600-700 de euro. Va dati seama cat de jos suntem?

De aici pleaca totul. Crescandu-se salariile cu 25% (discutabil, ca de fapt raman 4-5 procente in mana) si cu 20% din martie, evident ca rectorii isi pun problema finantarii. Sunt universitati care de ani de zile au avut probleme de finantare - cele din provincie, cele mici", ne-a mai spus liderul Alma Mater.

Anton Hadar s-a aratat, insa, optimist in privinta doctoranzilor sau a profesorilor pensionari, exprimandu-si opinia ca universitatile nu vor renunta la acestia, pentru ca oricum sunt platiti cu ora, adica foarte prost.

"Nu poti sa renunti la doctoranzi, pentru ca ei sunt platiti mai rau - il platesti putin ca sa tina niste ore, el neavand gradul didactic bine platit.

Iar cei care sunt pensionari sau din afara sistemului sunt putini, nu sunt atat de multi in Romania. Dar eu cred ca nici in cazul asta nu se pune problema, pentru ca, iarasi, li se dau sume mici, plata e tot cu ora - 17, 25, 30, 35 de lei. Oricum e convenabil pentru universitate, nu au cum sa renunte la ei.

Sa stiti ca noi cand facem astfel de ore mergem pe colegialitate. E un protocol intre universitati - ei vin la noi si ne ajuta intr-o anumita zona in care nu avem specialisti, noi mergem la ei... Si suntem, de fapt, platiti asa, modic, sa nu zica lumea ca n-a primit ceva", a mai spus Anton Hadar.

Ca o concluzie, liderul sindicatului Alma Mater recunoaste ca "sunt multe universitati care au probleme".

"Asta e cunoscut. E un an greu, pentru ca, totusi, ar trebui ca toate cresterile astea de salarii sa fie sustinute si cu bani pe masura. M-as fi asteptat ca fata de finantarea anului trecut sa se spuna: 'Creste cu 50% nivelul salariului brut? Poftiti 50%!' Nu. Nu s-a procedat asa, s-a dat mai putin", a adaugat acesta.

Cresterea salariilor medicilor loveste in facultatile de profil

Pe de alta parte, o alta problema la care nu s-a gandit nimeni inainte si care "a prins contur" in contextul majorarii salariilor pentru medici este cea a cadrelor didactice cu grade mai mici, care nu prea mai au motive sa predea in universitati.

"Nu prea mai vor, tinerii mai ales (asistentii, lectorii, poate si conferentiarii), sa ramana in sistemul medical de invatamant superior, pentru ca in spitale se plateste foarte bine. Cariera didactica din facultatile de medicina nu mai este atractiva cata vreme in spitale primesc cu mult mai mult, din martie.

E un moment de cotitura, se vor duce tot mai multi catre spitale, unde vor fi platite mult mai bine si garzile", a avertizat Anton Hadar, precizand ca acest subiect va fi unul dintre cele care vor fi abordate la intalnirea cu ministrul Muncii.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#scadere salarii profesori universitari, #scadere venituri educatie revolutia fiscala , #profesori
Comentarii