Mostenirea tovarasului Simion Taigar

Autor: Mircea Cosea - profesor universitar
Joi, 06 August 2015, ora 12:00
14037 citiri

Tovarasul Simion Zeiger (ulterior Taigar) a fost un membru important al Partidului Comunist Roman.

Fost ilegalist si prieten apropiat cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, Simion Taigar a ocupat posturi de raspundere in aparatul de partid dar este important ca a fost si presedintele Comitetului de Stat pentru probleme de Munca si Salarii.

De ce este important pentru noi, dupa atatia ani, ca a fost in acea perioada cel mai important decident in probleme de munca si salarii? Pentru ca ne-a lasat o mostenire de care "beneficiem" si acum.

Simion Taigar preia o ideee a lui Karl Marx conform careia munca poate fi productiva si neproductiva si o simplifica incorect in munca producatoare de valori materiale si munca neproducatoare de valori materiale (vezi S.Taigar: "Veniturile populatiei si nivelul de trai in Republica Populara Romana" 1964).

Conform parerii sale, munca din productia materiala (minerit si industrie) era net superioara muncii neproducatoare de valori materiale (invatamant, sanatate, avocatura, administratie publica).

Explicatia consta in respectarea modelului de sorginte sovietica conform caruia esential era "dezvoltarea industriei grele cu pivotul ei industria constructoare de masini".

Salarizarea avea ca principiu de evaluare si criteriu de calcul apartenenta personalului la una din categorii. Astfel, strungarul era superior profesorului si minerul medicului.

Apare si o curiozitate: agricultura nu este inclusa in una din categorii fiind considerata dependenta de proprietatea cooperatista, iar armata si organele de securitate primeau un "bonus" fiind instrumente ale partidului in contextul luptei de clasa si al agresiunii imperialismului anglo-american.

Logica tovarasului Taigar mergea mai departe si in ceea ce presupunea cartelarea accesului la alimente in perioda grea a penuriei postbelice. Cei din productia materiala aveau dreptul la mai multa paine (cartela rosie), iar profesorii sau medicii la mai putina (cartela galbena sau maron).

Cu timpul, lucrurile s-au schimbat, dar conceptia Taigar a supravietuit adaptandu-se nu numai la ideile autarhice ceausiste, dar si la cele ale "noilor principii ale economiei de piata".

Diferentele mari intre salarii au existat si exista in continuare fiind "acoperite stiintific" cu fel de fel de modele de calcul bazate pe coeficienti contabili greu de explicat in termeni pragmatici ai politicilor economice sustenabile.

In lumea moderna, salariile sferei materiale sunt in general dependente de nivelul productivitatii si competitivitatii nationale, iar cele din sfera serviciilor publice de gradul de utilitate sociala al muncilor din aceste domenii.

Noului sistem de salarizare, aflat in discutie, ii putem reprosa multe lucruri, dar trebuie recunoscut efortul de corelare cu indicatorii productivitatii si ai raportului de convergenta cu UE. Astfel, se incearca o corectie in sensul ca partea care revine muncii la distribuirea rezultatelor activitatii economice materiale este semnificativ mai mica la noi fata de media europeana.

Diferente mari intre salariile bugetarilor, dupa noua lege

Problema care ramane insa nerezolvata si poarta amprenta mostenirii Taigar este evaluarea gradului de utilitate a muncii din sfera serviciilor publice.

In momentul de fata, utilitatea muncii este o problema de strategie pe termen lung si de siguranta nationala. De acest fapt ar trebui sa tina seama noul sistem de salarizare.

Ar trebuit introdus criteriul prioritizarii plecand de la faptul ca, paradoxal, utilitatea muncii devine mai importanta decat productivitatea, in stabilirea scarii de salarizare.

Cu riscul de a soca abordarea traditionala, voi sustine ca in acest moment precis al evolutiei economiei romanesti, serviciile publice (invatamant, sanatate, ordine publica) sunt mai importante decat productia materiala, fapt care ar trebui sa sustina o salarizare mult superioara, macar pe o decada.

Romania este condamnata pe termen lung la subdezvoltare, daca nu stimuleaza cresterea rapida cantitativa si calitativa a nervilor sai vitali: educatia si sanatatea, catastrofal afectati de programul de austeritate al anilor trecuti.

Astfel, sistemul de salarizare trebuie inteles nu numai ca un element de echilibru si macrostabilizare, dar si ca un instrument de realizare a unor obiective de natura strategica.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



O româncă arată prețurile dintr-un supermarket elvețian. „Ca în România, dar salarii de pe altă planetă” VIDEO
O româncă arată prețurile dintr-un supermarket elvețian. „Ca în România, dar salarii de pe altă planetă” VIDEO
O româncă a mers într-un supermarket cunoscut din Elveția și a prezentat într-un clip pe TikTok prețurile. Chiar dacă locuiește în Germania, ea spune că îi place să-și facă...
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, a declarat vineri, 29 martie, despre viziunea sa cu privire la Bucureşti, că trebuie să ajungi să te simţi...
#salarii Romania, #sistem salarizare Romania, #productivitate munca Romania , #salariu