Incepe Saptamana Mare. Ce sarbatori si traditii sunt in aceasta perioada

Luni, 26 Aprilie 2021, ora 05:00
3367 citiri
Incepe Saptamana Mare. Ce sarbatori si traditii sunt in aceasta perioada

Saptamana Mare reprezinta perioada cuprinsa intre Duminica Floriilor, care anul acesta sunt pe 25 aprilie pana in Sambata Mare, respectiv 1 mai 2021. Saptamana Mare are rolul de a pregati credinciosii pentru Invierea Mantuitorului.

I se mai spune Saptamana Patimilor si este cea mai aspra saptamana a Postului Sfintelor Pasti, amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile. Ea se adauga celor 40 de zile propriu-zise de post, incheind perioada de pregatire sufleteasca si trupeasca pentru intampinarea cu cuviinta a celei mai mari sarbatori crestine.

Saptamana Sfintelor Patimi a avut intotdeauna un loc special in cadrul Postului Sfintelor Pasti. Pana la sfarsitul secolului al III-lea, acest Post era impartit in doua perioade: Postul Patruzecimii sau al Paresemilor, care tinea pana la Duminica Floriilor, si Postul Pastilor, de la Duminica Floriilor pana la cea a Invierii, caracterizat de cel mai aspru fel de postire.

Saptamana Patimilor, inclusa in Postul Sfintelor Pasti

Cu timpul, Saptamana Patimilor a fost inclusa in Postul Sfintelor Pasti, ajungandu-se astfel la o durata de 7 saptamani, dar ramane cea mai insemnata dintre acestea, de unde si denumirea de Saptamana cea Mare, noteaza pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, intr-un material publicat pe site-ul www.crestinortodox.ro.

Postul se inaspreste, iar cei care nu au putut sa-l tina pana atunci, se straduiesc ca, cel putin in aceasta saptamana, sa-l respecte. Totodata, aceasta saptamana face parte dintr-o perioada insemnata a anului bisericesc, aceea a Triodului, care cuprinde zilele pregatitoare Postului Sfintelor Pasti, Postul Sfintelor Pasti si Saptamana Patimilor, o vreme de pocainta si de indreptare duhovniceasca.

In Saptamana Mare, credinciosii se pregatesc pentru sarbatoarea Invierii Domnului. In Maramures, oamenii poarta haine de doliu, iar casa o imbraca tot in negru si in albastru inchis. De altfel, in Bihor si in Maramures, i se mai spune chiar Saptamana Neagra, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Casele trebuie sa straluceasca de curatenie

Multi credinciosi incearca sa tina post negru in unele din aceste zile, avand credinta ca Dumnezeu ii fereste de boli, le da sanatate si ii ajuta pentru tot restul anului. In Saptamana Mare e bine ca toti credinciosii sa fie impacati cu toata lumea, sa ierte si sa-si ceara iertare.

Pregatirile din aceste zile cuprind, totodata, si o serie de traditii si de obiceiuri populare. Acum se face curatenie generala in gospodarie, muncile la camp fiind permise doar pana miercuri, de joi barbatii raman pe langa casa, ajutandu-si nevestele la treburile casnice.

Casele trebuie sa straluceasca de curatenie, pentru a intampina Invierea Domnului asa cum se cuvine. Una dintre principalele preocupari inainte de sarbatoarea Sfintelor Pasti este si primenirea hainelor, potrivit site-ului www.romanianmonasteries.org.

Inca de la inceputul Postului, gospodinele croiesc camasi noi, atat pentru ele cat si pentru restul familiei, pentru a le purta in ziua de Pasti. Specifica pentru aceasta saptamana este slujba Deniilor, randuieli de o mare frumusete, care evidentiaza momentele dramatice legate de patimile si de Jertfa lui Hristos, savarsite in fiecare seara, din Duminica Floriilor si pana in Vinerea Mare.

O zi de mare insemnatate in istoria mantuirii este Sfanta si Marea Joi, cunoscuta si ca Joia Mare, in care sunt praznuite patru momente deosebite din Saptamana Patimilor: spalarea picioarelor ucenicilor de catre Hristos, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina, la care s-a instituit Taina Sfintei Impartasanii (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre farisei.

In dimineata din Joia Mare, credinciosii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se impartaseasca si duc paine, care va fi sfintita de preot, stropita cu vin si impartita enoriasilor in noaptea de Inviere. In seara acestei zile, este savarsita Denia celor 12 Evanghelii, la care sunt citite cele 12 pericope evanghelice despre patimile, rastignirea si moartea pe cruce a Mantuitorului Iisus Hristos.

Ouale nu se vopsesc doar in rosu

In gospodarie, Joia Mare este dedicata copturilor pascale (pasca si cozonacii) si inrosirii oualor, simbol al Sarbatorii Sfintelor Pasti, in credinta ca ouale inrosite in aceasta zi nu se strica niciodata. Traditia inrosirii oualor inainte de Sfintele Pasti este explicata printr-o serie de legende crestine, care leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus.

Astfel, una dintre acestea aminteste de faptul ca Maica Domnului, venind sa-si vada Fiul rastignit, a adus un cos cu oua, pe care l-a asezat sub cruce, iar acestea s-au inrosit cu sangele varsat de Domnul Iisus pentru mantuirea lumii.

Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea rosie reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar indeosebi sangele lui Iisus varsat pentru mantuirea lumii. La noi insa, de Pasti, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primaverii.

Se mai coloreaza oua si in negru, simbolizand patimile lui Hristos pe cruce. Mai mult decat atat, in unele zone, indeosebi in Bucovina, se pastreaza traditia incondeierii oualor, devenita in timp o adevarata arta, executata cu maiestrie de artisti populari. Ouale incondeiate se mai numesc si "oua muncite", dedicand astfel efortul depus pentru desavarsirea lor patimilor indurate de Iisus Hristos pentru mantuirea noastra.

Pentru crestini, pasca este cea mai importanta coptura rituala a Pastilor. Caracterul ritual al pascai este subliniat de data prescrisa de traditie cand trebuie pregatita, in joia sau sambata din Saptamana Mare, de forma (rotunda sau dreptunghiulara) si de ornamentele din aluat (pasca cu sucituri, cu impletituri, cu zimti, simpla).

Vinerea Mare este ziua cand a fost rastignit Iisus pe cruce

Alaturi de pasca, se faceau si alte copturi cu caracter ritual numite colaci, babe, mosi sau mosnegi, prescuri, invartite, noteaza Ion Ghinoiu, in volumul "Sarbatori si obiceiuri romanesti" (Ed. Elion, 2002). Pasca se face din faina de grau de cea mai buna calitate si, cel mai adesea, are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde.

Sfanta si Vinerea Mare este ziua cand a fost rastignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu si a fost pus in mormant, fiind, potrivit traditiei, zi de post negru, in care nu se mananca si nu se bea decat apa.

In Vinerea Mare se scoate in mijlocul bisericii Sfantul Epitaf (numit si Sfantul Aer), un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulara, confectionat din panza de in, matase sau catifea, pe care se afla imprimata sau pictata icoana inmormantarii Mantuitorului si care va fi asezat pe o masa mai inalta.

Credinciosii saruta Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce si Sfantul Epitaf si trec de trei ori pe sub masa pe care este asezat, simbolizand, astfel, trecerea prin mormant a Mantuitorului, care S-a coborat in iad pentru a elibera sufletele dreptilor.

Mielul este simbolul lui Iisus in traditia crestina

Precum Hristos, care prin moartea si Invierea Sa, a sfaramat portile iadului, iar moartea a fost invinsa, asa si credinciosii isi amintesc acum ca si ei trebuie sa treaca prin moarte, prin mormant, pentru a merge la viata vesnica in Hristos.

In seara acestei zile, se savarseste Denia Prohodului Domnului, slujba de inmormantare a Mantuitorului Iisus Hristos, iar trecerea pe sub masa a credinciosilor se poate face pana la sfarsitul acesteia. Dupa aceasta cantare, se inconjoara biserica, cu Sfantul Epitaf, iar la final, Sfantul Epitaf este asezat pe Sfanta Masa din Sfantul Altar, unde va ramane pana la Vecernia sarbatorii Inaltarii Domnului.

Sambata Mare este dedicata ultimelor pregatiri pentru Pasti: sacrificarea mielului si prepararea mancarurilor din carne de miel, precum drob, bors de miel, stufat sau friptura. Mielul este simbolul lui Iisus in traditia crestina, caci atunci cand Iisus a murit pe cruce pentru mantuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit "Mielul lui Dumnezeu", simbolizand sacrificiul sau suprem.

Parte componenta a Ciclului pascal

Cercetatorii etnologi sustin ca, in comunitatile traditionale, se considera ca Vinerea Mare, odata cu moartea Mantuitorului, deschide un timp al haosului si intunericului, oamenii ramanand fara protectie divina.

Timpul ritual de 14 zile, parte componenta a Ciclului pascal, se degradeaza neincetat in Saptamana Patimilor, noteaza Ion Ghinoiu in volumul "Sarbatori si obiceiuri romanesti" (Ed. Elion, 2002), cand Iisus este tradat, chinuit, umilit si omorat prin rastignire.

Aceste trei zile de haos si intuneric sunt urmate de Invierea Domnului din noaptea de Pasti si de Saptamana Luminata, care readuc echilibrul si armonia.

Prin Invierea Sa, Mantuitorul a sfaramat portile iadului si a invins moartea, daruind, astfel, credinciosilor, bucuria si nadejdea la viata vesnica intru Hristos.

Citeste si:
George Simion anunță că l-a înregistrat pe ”trimisul lui Cîțu”, care oferea funcții în deconcentrate celor absenți la votul moțiunii de cenzură
George Simion anunță că l-a înregistrat pe ”trimisul lui Cîțu”, care oferea funcții în deconcentrate celor absenți la votul moțiunii de cenzură
Co-preşedintele AUR, George Simion, a afirmat, joi seară, că poate conta pe parlamentarii formaţiuni, deşi i s-a spus că toţi îl vor trăda. ”Tentative au fost”, afirmă parlamentarul,...
Ludovic Orban, despre nominalizarea lui Nicolae Ciucă: ” Asta este picătura care a umplut paharul, săptămâna viitoare îmi voi da demisia din grupul parlamentar al PNL”
Ludovic Orban, despre nominalizarea lui Nicolae Ciucă: ” Asta este picătura care a umplut paharul, săptămâna viitoare îmi voi da demisia din grupul parlamentar al PNL”
Fostul preşedinte al PNL Luovic Orban a anunţat, joi seară, 21 octombrie, că nominalizarea lui Nicolae Ciucă, impus liberalilor de preşedintele Klaus Iohannis, este ”picătora care a umplut...
Sursa: Ziare.com