Ambulanțele au devenit secții ATI pe roți. Diperarea personalului epuizat: "Se fac eforturi supraomenești pentru a putea face față situației"

Nu doar spitalele sunt sufocate de numărul mare de bolnavi de COVID-19 ci și ambulanțele care sunt nevoite să ajungă la cazuri și să-i preia pe pacienții care necesită transportul la spital.

Însă, nu de puține ori, ambulanțele au devenit efectiv secții de ATI pe roți, personalul din ambulanță fiind nevoit să ofere oxigen și îngrijire medicală pacienților pentru care nu se găsesc locuri în unitățile medicale.

Problema, arată specialiștii din urgențe, e că echipamentele, deși suficiente, mai au și defecțiuni, iar mașinile, cu puține excepții, au peste 1 milion de kilometri la bord, ceea ce poate reprezenta un pericol atât pentru pacient cât și pentru cadrele medicale din mașina de urgență.

"O ambulanță e un spital mobil pentru că aparatura, mai ales în ambulanțele pentru urgență, e aceeași cu cea din secțiile de ATI: există aparat de respirat, există oxigen, defibrilatoare, tot ce e necesar. În prezent, însă, ambulanțele sunt ținute pe loc până ce pacientul poate fi predat medicilor, ceea ce face ca timpul de așteptare de la preluarea pacientului și până la predarea acestuia a crescut enorm", a explicat pentru Ziare.com Gheorge Chiș, președintele Federației Sindicale Ambulanța.

12 ore de așteptare în fața unui spital din Capitală

În orașele universitare, timpul mediu de așteptare este de 3 sau chiar 4 ore. Situația este și mai gravă în județul Cluj, unde unitățile medicale sunt pavilionare și transportul pacientului de la o secție la alta se face strict cu ambulanța.

Recordul de așteptare al unui echipaj de pe ambulanță a fost stabilit la București: 12 ore. Atât au stat în fața unui spital din Capitală medicul și ambulanțierul, acordând îngrijiri medicale și oxigen în permanență unui bolnav de COVID-19 căruia nu i se găsea un pat pe secția de terapie intensivă.

"Cel care a stat 12 ore în ambulanță a primit îngrijiri și oxigen încontinuu. Sunt situații în care pacienții pot fi predați în 15 minute, însă sunt din ce în ce mai rare aceste cazuri. În general, avem o medie de 1,5 ore de așteptare la spital până la predarea pacienților", au explicat pentru Ziare.com surse din cadrul Serviciului de Ambulanță București Ilfov.

"Dacă un pacient COVID are saturația de oxigen scăzută acestuia i se trimite ambulanță de tip C1, cu medic, dacă este stabil, i se trimite o ambulanță de tip B2, cu asistent medical", completează aceleași surse.

Doar 25% din ambulanțe nu depășesc 10 ani

Dacă parcul auto al SABIF din Capitală a beneficiat de 106 ambulanțe de urgență în 2019 și de alte 20 de ambulanțe de transport, situația în țară este cu totul alta. Acolo, ambulanțele care asigură inclusiv transportul pacienților COVID-19 sau îi preiau pe cei aflați în stare gravă sunt vechi din 2007, povestește Gheorge Chiș.

În urmă cu doi ani trebuiau făcute noi achiziții de mașini de ambulanță, dar pandemia a lăsat contractul în aer. Prin urmare, fiecare se descurcă cu ce are, completează președintele Federației Ambulanța.

"Doar 25% din ambulanțe nu depășesc 10 ani, așa cum prevede legea. Ambulanțele sunt vechi, e un risc și pentru pacienți și pentru personalul medical. Pe cele mai vechi încercăm să le folosim doar pentru transport, riscul ar fi prea mare dacă le-am folosi pentru urgențe, având în vedere uzura. E o problemă critică", a explicat Gheorge Chiș.

"Resuscităm aparatura până primim mașini noi"

Legat de aparatura din ambulanțele C1, cele de urgență, prevăzute și cu medic, specialistul arată că echipamentele sunt competente și există mereu prevăzute rezerve de oxigen dar și stocuri de echipamente care le pot înlocui pe cele ce se defectează.

"E vorba și de transport, ambulanțele sunt antișoc, dar având în vedere trepidațiile și infrastructura de la noi, ar fi justificat și să se defecteze. Încercăm să cârpim ceea ce avem. Resuscităm acele aparate până ni se va face readministrare de ambulanțe noi care să fie conform standardelor care sunt impuse", a completat Gheorge Chiș.

Personal detașat care face recoltări în București

Valul patru și numărul mare de cazuri de COVID-19 pune o presiune majoră pe personalul care lucrează pe ambulanțe, de multe ori, medicul și asistentul nemaiajungând la stație nici măcar pentru problemele fiziologice. "Te marchează fizic și psihic ceea ce se întâmplă acum", punctează sindicalistul.

Și în Capitală tot personalul reprezintă cea mai mare problemă.

"Ne-am dublat numărul de ambulanțe, am conservat vechiul parc auto, dar personalul e suprasolicitat. Se aduce personal în regim de gardă, s-au detașat asistenți, medici, farmaciști, pompieri, care formează echipaje de urgență, avem și mașini de la Ministerul Afacerilor Interne care ajută la recoltări. Se fac eforturi supraomenești pentru a putea face față situației din această perioadă", conchid surse din cadrul SABIF.

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...