Bebelusii infectati de boala sistemului?

De cateva zile, ecranele se tot ingalbenesc pe subiectul bebelusilor ajunsi in stare grava din Arges la spitalele Marie Curie si Matei Bals din Bucuresti. Sub ochii ingroziti ai parintilor defileaza ipoteze, acuzatii, balbaieli, insa, cred eu, marile intrebari nu au fost puse cu adevarat.

Si tare ma tem ca acest caz ne arata o bucatica dintr-un aisberg de care doar Dumnezeu stie daca nu ne vom izbi intr-o zi in plin, asa cum s-a intamplat in cazul Colectiv, cand nu s-au razbunat, de fapt, decat adevaruri indelung ignorate.

Am stat de vorba in aceste zile cu mai multi medici care mi-au indicat scenariul care se profleaza ca fiind cel mai probabil. Repet, nu este vorba despre concluziile mele, ci ale unor eminenti specialisti in domeniile lor.

Aria geografica de provenienta a cazurilor este destul de bine determinata, deci in mod cert nu poate fi vorba despre simple coincidente, ci exista o sursa comuna a infectiei.

Sindromul hemolitic-uremic de care sufera acesti copii este o complicatie a bolii diareice acute. Este foarte posibil sa fie cu mult mai multi copii afectati, dar la care boala diareica sa nu se fi complicat si care nu au fost inregistrati.

In consecinta, pana cand sursa infectiei nu este depistata, e posibil sa apara si altii.

Sursa nu e usor de depistat, au fost situatii in alte tari cand asemenea anchete complexe au durat si luni de zile.

De ce unii bolnavi au ajuns la sindrom hemolitic-uremic? Pot exista trei factori care sa determine aceasta evolutie a bolii:

1. Administrarea de antibiotice nepotrivite dupa declansarea bolii diareice. In loc sa rezolve problema, ele creeaza niste dezechilibre care favorizeaza infectia si complicatia.

2. Administrarea de antidiareice, care nu mai permit eliminarea rapida naturala din organism a germenilor. Fenomenele digestive au rolul lor fiziologic, la fel ca febra, si de aceea pana la un punct e mai bine sa nu le combati, ci sa le lasi sa-si faca treaba.

3. Amestecarea copiilor cu boala diareica cu pacienti cu infectii respiratorii.

Fisele medicale ale copiilor adusi din Arges nu sunt publice, nu stim ce li s-a administrat acolo, dar a treia conditie este in cod cert indeplinita si a dus la amendarea directorului si a asistentei sefe de la Spitalul de Pediatrie din Pitesti.

Asadar, nu stiu daca in cazurile acestor copii exista o culpa medicala, dar daca ea exista, este consecinta unei boli grave de sistem.

Avem la nivelul tarii un deficit imens de medici epidemiologi, lucru recunoscut si de ministrul Sanatatii intr-un interviu recent acordat Ziare.com.

In spitalele din Romania nu exista infectionisti, ei fiind concentrati in spitalele de profil, desi rolul lor in orice spital ar fi extrem de important, tocmai ca sa previna amestecarea periculoasa a pacientilor si folosirea gresita a antibioticelor.

Abuzul de antibiotice, chiar si in spitale, folosirea lor aberanta uneori chiar de catre medici sunt cauze extrem de importante ale faptului ca am ajuns la un consum dublu fata de media europeana, ca folosim usor antibiotice de rezerva sau ultima linie - cele de salvare.

In acest abuz ar trebui cautata, spun specialistii, inclusiv principala cauza a infectiilor intraspitalicesti.

Criza bebelusilor este, din fericire, cel putin in acest moment, de dimensiuni mici. Dar daca ajungem la o criza majora pentru care conditiile sunt indeplinite, putem face fata? Ma tem ca nu.

In cazul Colectiv, cum-necum spitalele din Bucuresti au putut sa absoarba aproximativ 150 de raniti de diferite gravitati. In cazul copiilor, insa, e jale. Practic, la nivelul de incarcare de acum, care este totusi mic, terapia intensiva pentru nou nascuti este la limita, spun surse medicale.

Daca am avea un numar de copii in criza similar cu al ranitilor din Colectiv, chiar nu ar exista nicio solutie pentru ei. Realitatea asistentei medicale pentru copilul in stare critica in Romania arata asa:

• Numai 3 unitati SMURD de transport dedicate copiilor.
• Centrele de ATI neonatologie acopera doar jumatate dintre cazuri.
• Nicio unitate de trauma pentru zona pediatrica si neonatologie.
• Nicio unitate de neurochirughie pentru copii.
• Niciun centru de transplant pentru copii.
• Centre de oncologie pediatrica putine, prost dotate si cu mortalitate mare.

Adaugati la asta exodul medicilor si al asistentelor, mai ales al celor supraspecializati.

Spitalele private, spun specialistii din sistem, nu reprezinta in acest moment o alternativa pentru ca sunt putine, cu adresabilitate limitata, inclusiv din punct de vedere geografic, si nu sunt dotate pentru cazurile complexe.

Romania plateste zeci de milioane de euro pentru tratamente in strainatate pentru copii, in baza formularului E112: operatii complexe, transplant, politraumtisme, cancer etc. Chiar si asa la aceste tratamente au acces cu mult mai putini copii decat cei care ar avea nevoie.

Consecinta este o rata a mortalitatii infantile cu mult peste media UE si o stare de sanatate precara a populatiei capatata si consolidata inca din copilarie.

Trecem pe langa aceste realitati, asa cum am trecut pe langa faptul ca nu avem centre pentru arsi mari, ca spitalele sunt pline de infectii nosocomiale nedeclarate, pana cand ele ne-au explodat in fata. Si atunci cand explodeaza descoperim ceea ce se stia demult, dar n-a contat.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...