Cantacuzino, cronica unei morti anuntate prea des (II)

Va povesteam data trecuta despre pataniile Institutului Cantacuzino. Dupa izbucnirea scandalului, a urmat eterna vanatoare de vrajitoare, taiere de capete si improscare cu noroi in toate partile.

Prim-ministrul si-a trimis Corpul de Control, ministrul Sanatatii a chemat inspectia OMS, demiteri in sus si demiteri in jos, vorbe grele, suparare. Nici presedintele Basescu nu a ratat ocazia sa ne arate ca il intereseaza soarta IC, declarand ritos dupa un CSAT special ca, citez, "din cauza managementului defectuos exercitat de conducerile succesive ale Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie Cantacuzino, din cauza nerespectarii procedurilor, a controlului defectuos al procesului de productie, dar si a implicarii improprii a Ministerului Sanatatii, s-au inregistrat, in ultima perioada, deficiente care pot genera vulnerabilitati la adresa starii de sanatate a populatiei si ca se impune luarea unor masuri pentru remedierea tuturor acestor deficiente si pentru prevenirea repetarii acestora".

Nu zau? Dar cei doi ani pierduti prin proceduri birocratice, de la aprobarea in 2006 in regim de urgenta (doar doua luni a durat procedura), a unui imprumut nerambursabil de la Banca Mondiala, destinat punerii la punct a liniilor de productie de la Cantacuzino, imprumut intrat in vigoare abia dupa doi ani de tergiversari prin Parlament, schimbari de guverne si balci de presa combinate cu delasare tipic romaneasca, aia or fi contat pe undeva la "nerespectarea procedurilor"?

CSAT trebuia facut in prag de aderare, cand era evident ce avea sa se intample cu Cantacuzino, nu la distanta de cinci ani si tot atata indolenta! Dar de, pe vremea Guvernului Tariceanu economia duduia ca proasta, presedintele inca nu prinsese gustul razboiului de presa total cu primul ministru, iar criza se bulucea agale spre noi, precum vaca la pascut si politicianul dinspre Parlament!

Sub presiune au lucrat, nu contest, cei de la Cantacuzino, cum o fac de ani si ani (presiunea salariilor de nimic, presiunea incompetentei celor de sus, presiunea de a fi obligati sa-si lase eprubetele si sa scrie devize, rapoarte interminabile si hartii inutile), dar nu au lucrat si ca orbetii, precum toti ceilalti. Conditiile se stiau, rezultatele erau previzibile si anuntate din timp. S-a decis de sus ca se vrea "salvarea"! Cum? Prin scufundare, probabil!

In ultimele zile de mandat, Nicolaescu l-a demis pe seful Agentiei Nationale a Medicamentului, doar pentru ca acesta sa fie repus in functie de Banicioiu. In buna traditie PSD, ingrijorarile presei legate de posibile suspiciuni de disponibilitate a acestuia la comenzi politice subterane, tip Voiculescu, n-au contat pentru prietenul de petreceri al premierului.

Asadar, dragi cititori, in stocurile Institutului Cantacuzino stau si acum 400 de mii de doze de vaccin gripal perfect utilizabil dupa standardele americane, dar evident, inutilizabil dupa standardele europene.

Ce uita unii indignati sa aminteasca, in mod ilar, este ca, fara exceptie, politicieni si "specialisti" laolalta nu contenesc sa vorbeasca despre Polidin si Cantastim ca despre produsele minune al Institutului Cantacuzino. Putini sunt cei din generatiile ce au acum 35-65 de ani care nu au beneficiat, sau macar au auzit, de aceste produse.

S-o fi intrebat vreunul dintre acei exegeti ai endotoxicitatii cam care este valoarea reala a endotoxinelor in vreunul dintre aceste preparate, care au ajutat zeci de mii de romani, atat de multi ani, fara sa innebuneasca nimeni de spaima?

Nu voi intra in detalii, dar pentru cei curiosi, e de ajuns sa mentionez ca o doza Polidin, dintr-aceea cu care parintii ne-au tabacit fundul cand eram mici si mucosi din cale-afara, rezulta, printre altele, din zece milioane de unitati bacteriene de Escherichia coli. Iar aceasta bacterie este doar una dintre cele 13 tulpini care intra in componenta vechiului "panaceu". Daca v-a venit in minte un numar oarecare, care sa exprime unitatile de endotoxina dintr-o doza de Polidin, inmultiti cu zece, o suta sau o mie si veti incepe sa va apropiati de valoarea reala.

Pseudo-stiinta in presa poate fi la fel de paguboasa ca populismul in politica si asta nu numai in ce priveste problemele Institutului Cantacuzino. Cei care distrug reputatia Institutului Cantacuzino pentru o depasire de "o suta" fie si 2900, daca se vrea spectacol, sunt aceiasi care acuza cu manie proletara incapacitatea manageriala pentru pierderea de pe linia de productie a unui preparat continand 48 de milioane de germeni inactivati!

O fi posibil sa mai produca IC aceste preparate, cum afirma noul director? Poate! Repede? Nu! Se incadreaza oare in strategia de dezvoltare multianuala asumata de minister? Care strategie? Nu se mai gaseste el contractul cu Bechtel, d-apai rugamintile cu cerul si pamantul ale celor care chiar stiu cu ce se mananca mostenirea profesorului Cantacuzino!

Daca sunteti tentati sa credeti ca dezastrul Institutului Cantacuzino s-a nascut de ieri, de azi, in 2010, cand cu scandalul BCG sau 2014, cu gripalul, va inselati. Nu pot sa nu ma intreb cum este posibil ca, in doar cateva luni, din toamna lui 2009 si pana in primavara lui 2010, liniile de fabricatie ale institutului sa devina din conforme, in curs de avizare, neconforme si inchise, iar institutul in prag de faliment, desi citat ca fiind de inalta eficienta in prag de pandemie europeana si recunoscut ca atare de institutele partenere (chiar daca si concurente).

Reteta este deja sablon: interese politice meschine, scandal de presa, populism ieftin, vanatoare de vrajitoare, dar nici cel mai mic interes real ca aceasta institutie sa intre pe o strategie multianuala, sustenabila, care tine cont de capacitati, expertiza si piata, asa cum specialistii de la Cantacuzino (cei scosi acum pe post de acarul Paun) se chinuie de ani de zile sa convinga Ministerul Sanatatii sa adopte.

Suntem acum in momentul in care, dupa o serie nesfarsita de scandaluri de presa alimentate politic, Cantacuzino se afla exact in aceeasi situatie in care a fost lasat in anul 1991, adica in pozitia de a mentine din bani atrasi independent, pentru ca a fost, in toti acesti ani, un institut cu autofinantare, o intreaga retea de monitorizare epidemiologica si centre de referinta nationale (vag finantate uneori de stat), sa faca productie de seruri si vaccinuri la standarde europene, sa incerce sa mentina cercetarea stiintifica la onorabilul nivel impus de fondatorul sau si de apartenenta la prestigioasa retea internationala a institutelor Pasteur, iar ocazional, fortat de imprejurari, sa scoata din foc castanele incinse ale incompetentei politicienilor.

Din motive care imi scapa, sarabanda simularilor (si stimularilor) publice continua si acum, dupa ce presedintele a efectuat o "vizita de lucru", iar presa afiliata a inceput construirea unei imagini de salvator pe cal alb a noului director, un specialist intr-ale vaccinurilor scolit la Academia Nationala de Informatii.

Sa speram ca macar acesta din urma va dori sa priceapa situatia asa cum este, nu asa cum o impune interesul national vazut prin prisma mintilor crete ale tranzitiei. Deocamdata s-a ales solutia clasica, aceea a unei basici de oxigen ce va tine o vreme, dar va lasa in urma si mai multe probleme, alte petece in haina carpita de atat de multi vizionari care stiu de GMP de prin vreo carte neindexata, sau pentru ca au vazut ei in vreo vizita "pe afara".

Baieti destepti din Sanatate, daca chiar vreti vaccinuri facute in Romania, n-ar fi mai simplu sa aflati cu ce se mananca de la cei care efectiv stiu cum se fac? Si inainte sa promiteti marea cu sarea, n-ar fi intelept sa va asigurati ca este si posibil?

Se pare ca sistemul nici nu a inteles, dar nici nu vrea sa priceapa, ca singura modalitate prin care Institutul Cantacuzino poate fi ajutat este sa fie lasat sa iasa de sub influenta politica si sa fie sprijinit in aplicarea strategiilor de dezvoltare propuse de specialistii institutului in nenumarate randuri.

Daca ce face Cantacuzino este de utilitate publica, statul trebuie sa-si asume si sa sustina adecvat acele activitati. Daca nu, linia de productie nu trebuie incarcata cu fantasme glorioase.

Altfel, viitorul nu va fi decat aceeasi insiruire de directori numiti pe criterii politice, scandaluri de presa si declin.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...