Un medic nu pleaca din Romania doar din cauza salariului Interviu

Ministerul Sanatatii are planuri mari: de la 1 iunie introducerea pachetului de servicii de baza, iar pana la sfarsitul anului o noua lista a medicamentelor compensate si gratuite, distribuirea cardurilor de sanatate si regandirea modului de salarizare a medicilor, afirma consilierul ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Alexandru Rafila a comentat recentele scandaluri de frauda din Sanatate: "Alocarea de resurse suplimentare pentru sistemul sanitar va fi posibila numai cand va exista un control extrem al cheltuirii banilor si transparenta".

Alexandru Rafila a explicat cum ar putea fi medicii mai bine platiti si cum ar putea ei fi tinuti in tara dupa terminarea specializarii: "Un medic nu pleaca din Romania doar din cauza salariului mic si a conditiilor la serviciu, a confortului profesional, ci si din cauza pozitiei lui in societate".

Saptamana viitoare va avea loc la Bucuresti Forumul Industriei Farmaceutice Romanesti care isi propune o radiografie a sistemului sanitar din Romania. Care ar trebui sa fie rezultatul unui asemenea eveniment?

FIF asaza la masa trei dintre actorii care aduc medicamentele la pacienti: producatorii, interni si internationali, distribuitorii si farmacistii. Sunt acolo si reprezentanti ai autoritatilor, dar si ai asociatiilor de pacienti, beneficiarii acestor produse. In contextul discutiei aprinse despre lista de medicamente compensate si gratuite, acest forum ofera ocazia daca nu pentru gasirea solutiilor, macar pentru aparitia ideilor care sa asigure intrarea produselor noi pe lista si sustenabilitatea proiectului.

Daca el nu e dublat de un mecanism financiar care sa asigure medicamentele necesare, lucrurile sunt rezolvate doar pe jumatate. Ridicarea plafonului la farmacii in 2008, din motive pe care nu vreau sa le caracterizez ca electorale, a dus la un blocaj foarte serios din cauza lipsei de finantare.

Astfel de manifestari pot pune bazele unui parteneriat real, care sa rezolve cat mai multe dintre problemele pacientilor si sa gaseasca si industria intr-o pozitie sustenabila, care sa faca multumitoare activitatea in Romania. Ne dorim sa existe in Romania fabrici de medicamente cat mai multe si mai performante, sa existe multinationale care sa isi desfasoare activitatea aici.

Lista medicamentelor compensate si gratuite pare blocata. Domnii Nicolaescu si Banicioiu si-au adus acuze grave in privinta ei, iar pacientii, mai ales cei care sperau sa aiba acces la medicamente noi, asteapta in continuare.

Eu am rezerve in privinta afirmatiilor dlui Nicolaescu, cu atat mai mult cu cat la sfarsitul lui 2012, cand a venit la minister, fostul ministru, Vasile Cepoi, realizase un ordin similar, care era deja la MOf. Dl Nicolaescu l-a retras si lucrurile au luat-o de la capat. Noi avem o abordare de tip mesterul Manole, pentru ca lucrurile bune nu sunt continuate.

Lista de medicamente a dlui Nicolaescu a fost retrasa din cauza unei evaluari insuficient de profunde. Ordinul calcula impactul economic real al introducerii medicamentelor cu o fluctuatie uriasa, intre 400 si 1.100 de milioane de lei. Si nu existau mecanisme de scoatere a medicamentelor de pe lista de compensate si gratuite.

Noi avem o discutie foarte aplicata cu FMI, CE si BM, iar unul dintre subiectele sensibile e chiar aceasta lista. O aproba cu o singura conditie: sa existe garantia realizarii unui spatiu bugetar. Trebuie sa stii cat costa si de unde o finantezi.

Eliminarea unor medicamente ar crea spatiul necesar pentru introducerea altora noi. Ministerul a urmarit o politica in doi pasi, introducerea a 17 molecule pentru boli rare de care sa beneficieze pacientii fara alta sansa, exista deja un proiect de HG pe aceasta tema, iar restul vor fi supuse unei proceduri de evaluare.

Cand va aparea noua lista?

Pana la sfarsitul anului, daca nu se intampla din nou un fenomen in care sa luam lucrurile de la capat. Noi propunem acum niste proceduri noi, avantajoase inclusiv pentru statul roman, care exista deja in UE, nu sunt inventiile noastre. De exemplu, procedura impartirii riscului in care si producatorii isi asuma ca beneficiul terapeutic al administrarii unui medicament sa si fie realizat.

Daca nu e realizat, riscul revine si companiei. Apoi, procentul de compensare din Romania trebuie sa fie cel putin similar cu cel la care ne raportam in UE.

Spuneti ca e nevoie de mai multe resurse in sistem. Pana una alta ce facem cu acelea care exista? Am avut doua scandaluri recente, Spitalul de Arsi si retetele false, care acuza fraude majore. 3,5 milioane de euro numai in cazul retetelor false.

Prejudiciul acesta de 3,5 milioane e foarte mare pentru o activitate ilegala, dar daca ne raportam la suma din intreg sistemul, ea nu este mare. Dar depinde daca este vorba despre o situatie singulara sau nu.

Si sunt situatii singulare? Vedem doar varful icebergului sau avem o subminare masiva prin fraudare a sistemului sanitar? Fostul presedinte al CNAS vorbea despre fraude anuale de 300 de milioane de euro.

Eu nu stiu de unde sunt aceste cifre. Dar daca informatia era documentata, ar fi trebuit sa sesizeze Parchetul. In rest ce pot sa va spun este ca majoritatea covarsitoare a medicilor este onesta.

Alocarea de resurse suplimentare pentru sistemul sanitar va fi posibila numai cand va exista un control extrem al cheltuirii banilor si transparenta. Cele doua sunt in tandem: cresterea utilizarii fondurilor si cresterea finantarii in sanatate, nu doar din fonduri publice, ci si private.

Introducerea cardului de sanatate este solutia optima pentru eliminarea fraudelor. Am vazut intr-o regiune din Italia cum introducerea unui sistem informatic functional integrat a redus intr-un an costurile sistemului sanitar cu 30%.

Si atunci de ce treneaza de doi ani introducerea acestui card?

Sunt in primul rand disfunctionalitati tehnice, logistice. Cardurile trebuie sa ajunga la pacienti, trebuie incarcate cu datele lor. A existat si problema cititoarelor.

Exista si o rezistenta din sistem a celor care au tot interesul ca aceste carduri sa nu apara?

Nu explicita. Noi constatam doar ca situatia treneaza, intr-adevar. Eu vorbesc de chestiuni organizatorice si logistice. Dvs spuneti ca ar putea exista o presiune a sistemului. Cert este ca acest card tot va intra in vigoare.

Cand?

Pana la sfarsitul anului multi dintre cetateni vor avea deja acest card. Dar va fi nevoie de sprijinul medicilor, in primul rand de familie, pentru ca instrumentul trebuie si utilizat corespunzator.

Dupa scandalul retetelor false, presedintele Colegiului Medicilor acuza o campanie impotriva medicilor.

Senzatia mea a fost ca in anumite situatii, in anumite momente, nu doar din ultima luna, ma refer la ultimii 10-15 ani, anumite lipsuri din sistem erau contrabalansate de stiri bombastice despre personalul medical. Si cand vezi ca sunt prezentate numai relele, sigur ca te intrebi daca nu cumva e o campanie impotriva medicilor.

Dar cand discutam de frauda, ea sigur trebuie eliminata. Dar nu trebuie creat un curent impotriva cadrelor medicale. Un medic nu pleaca din Romania doar din cauza salariului mic si a conditiilor la serviciu, a confortului profesional, ci si din cauza pozitiei lui in societate. Daca se produce culpabilizarea in masa a corpului medical, sigur medicii isi vor cauta alt loc de munca. Trebuie sa existe un echilibru intre salarizare, confort si respect profesional.

Important nu e doar sa formezi medici, ci si sa ii tii in tara. Este important sa le oferim medicilor tineri, absolventi ai diferitelor speicialitati, posibilitatea sa intre in profesie. De aceea, scoaterea posturilor la concurs e o prioritate.

Si ce impiedica ministerul sa o faca?

Exista anumite conditionalitati in cadrul acordurilor cu finantatorii internationali privind locurile considerate bugetare. Asta e, de fapt, principala problema, ca medicii sunt considerati bugetari, desi ei sunt prestatori de servicii in baza unui contract. Acest lucru o sa isi gaseasca o rezolvare.

Cand?

In cursul acestui an.

Vor creste salariile medicilor? Dl Banicioiu are un proiect in acest sens.

Exista mai multe paliere de discutie. Unul este acesta al furnizarii de servicii private in spitalele publice dupa terminarea orelor de program. Apoi alegerea pacientului de a fi operat de un anumit medic sau intr-o anumita clinica in afara listei de asteptare poate sa fie o sursa de venit.

Aveti in vedere acest lucru?

Exista un astfel de proiect. Dupa cum exista dorinta de a plati medicul in functie de realizarea unor indicatori de performanta. Daca un medic face 400 de interventii pe an, iar altul 20, este o diferenta. Sigur ca se ia in calcul si complexitatea interventiei, dar o cuantificare a activitatii trebuie sa existe, iar veniturile trebuie sa fie in concordanta cu ea. Pentru cei care cu adevarat performeaza va fi posibila o majorare a salariului cu undeva pana la 30%.

Asta nu rezvolva problema de fond. Dar in bugetul unui spital cheltuielile cu salarizarea reprezinta 70%. Dublarea salariilor peste noapte nu ar fi sustenabila.

Si care e solutia?

Sunt doua parghii: pe de-o parte, reducerea cheltuielilor cu spitalizarea continua acolo unde se poate. Iar pachetul de servicii de sanatate stimuleaza spitalizarea de zi si descurajeaza spitalizarea continua. Cea de-a doua e legata de cresterea venitului unei unitati medicale, prin servicii private sau prin asigurarile private care trebuie sa intre pe piata. Sunt multi oameni care ar plati mai mult pentru a avea un serviciu de calitate si, de aici, resurse suplimentare pentru spitale, inclusiv pentru salariile medicilor.

De ce nu avem pana acum o piata a asigurarilor private?

Avem o problema pe care sper sa o rezolvam in curand - aflarea costului serviciilor medicale, tinand cont de toate elementele care il compun.

Si ce ne impiedica sa-l aflam?

E un proces intreg. A existat un proiect cu finantare internationala, a fost oprit in 2013, vom incerca sa-l reluam si poate fi incheiat intr-un an de zile.

Ce se schimba pentru pacient de la 1 iunie, cand va intra in vigoare pachetul de baza de servicii medicale?

Va sti care sunt serviciile decontabile in cadrul acestui pachet. Asteptam normele care vor defini clar activitatile decontate.

Mai sunt doar cateva zile. Inca le asteptam?

Da, pana la sfarsitul lunii, pentru ca de la 1 iunie sa fie operationale si sa fie incheiate contractele cu furnizorii de servicii medicale. Si este esential pachetul de servicii medicale preventive. Va dau un exemplu, prezentarea la medicul de familie pentru un control periodic si investigatiile care s-ar putea dovedi necesare reprezinta un element de preventie foarte important. Este esential sa te duci la medic in primul rand cand esti sanatos.

Obiceiul la noi este sa te duci doar cand esti bolnav, ceea ce costa foarte mult sistemul si are impact asupra starii de sanatate. De exemplu, in Romania speranta de viata este de 73 de ani, iar in Elvetia de 81 de ani. Dar cati ani de viata sanatoasa are un cetatean roman si cati un elevetian, sa zicem? Daca in Romania numarul de ani cu boala cronica ajunge pe la 10, cu costurile si riscurile aferente, in UE vorbim de 2-3 ani. Si diferenta o face comportamentul preventiv.

Pacientul care nu se va duce la consultatiile preventive va fi sanctionat in vreun fel?

Nu in acest moment. Si deocamdata nici nu e bine sa existe pentru ca orice lucru introdus cu forta are sorti mai mici de izbanda. In primul rand, trebuie sa informam pacientii ce drepturi si ce obligatii au, printr-o campanie care sa dureze 1-2 ani. Dupa un anumit timp, cei care nu se prezinta la consultul periodic ar putea fi obligati apoi la o coplata. Dar e prematur sa discutam de asa ceva.

Pierde ceva pacientul de la 1 iunie?

Nimic. Castiga, pentru ca va sti exact la ce are dreptul.

Ministrul Sănătății: ”Ar trebui făcută o declarație pe proprie răspundere a medicilor care lucrează în instituțiile publice că nu direcționează pacienți”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi, 18 aprilie, în contextul acuzaţiilor care i se aduc medicului Cătălin Cîrstoiu, că ar trebui făcută o declaraţie pe proprie...

Piedone, despre „mazilirea doctorului Cârstoiu” de către Coaliție: „Blat politic prin care PSD şi PNL îl susţin pe Nicuşor Dan”

Candidatul PUSL la Primăria Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a declarat marţi, 23 aprilie, că mazilirea doctorului Cârstoiu este blat politic prin care PSD şi PNL îl susţin pe Nicuşor...