Despre problemele din sanatate se stia din 2008. De ce nu s-a facut nimic timp de 8 ani? Interviu

In 2008, o echipa de specialisti de cel mai inalt nivel a elaborat sub egida Administratiei Prezidentiale un raport in care se arata limpede care sunt problemele sistemului sanitar si se ofereau solutii. Efectul? Raportul a fost aruncat intr-un sertar, fiind folosit doar la daramarea guvernului de atunci.

"Asistenta medicala spitaliceasca din Romania nu se bazeaza pe ghiduri sau protocoale, iar furnizarea serviciilor si rezultatele obtinute nu sunt evaluate si monitorizate corespunzator, activitatea spitalelor nefiind decat sporadic supusa auditului si evaluarii clinice. In aceste conditii, infectiile nosocomiale revin periodic, cu consecinte ce merg pana la decesul pacientilor si in special al celor mai sensibili, nou-nascutii si varstnicii", se arata la pagina 34 a raportului comisiei prezidentiale.

Acest text a fost scris in 2008, dar este valabil si astazi, cand in spitalele noastre inca mor oameni cu zile, Romania fiind pe primul loc in acest clasament negru al UE. Cu alte cuvinte, au trecut 8 ani in care politicienii care s-au perindat pe la guvernare n-au fost in stare sa schimbe lucrurile spre binele nostru, al pacientilor.

Cum a fost posibil asa ceva si ce trebuie sa facem de acum inainte? De unde sa incepem si care sa fie pasii de urmat?

Sunt intrebari pe care Ziare.com le-a adresat prof.dr. Cristian Vladescu, presedintele fostei comisii prezidentiale de sanatate, care ne-a vorbit despre cat de putini romani isi platesc asigurarile si cat de multi sunt asigurati, despre subfinantarea cronica a sistemului si dezinteresul decidentilor, dar si despre risipirea banilor si incapacitatea noastra de a primi ajutor de la UE.

Care este boala de care sufera sistemul nostru sanitar? Coruptie? Incompetenta? Interese obscure?

Coruptia e printre ultimele. Noi am facut o analiza in 2008 si eu as spune ca in mare masura datele de atunci ale problemei, respectiv domeniile prioritare si solutiile, raman la fel de actuale si astazi, fiindca nu s-a facut mai nimic din recomandarile noastre, care erau destul de generale, nu la nivel de detaliu, de ordin de ministru. Se mergea pe principii generale: ce este si ce ar trebui facut in 5-10 ani spuneam atunci.

Orice sistem are niste intrari (input) si niste iesiri (rezultate si impactul lor). Or, noi comparam mai ales rezultatele. E evident ca rezultatele tin de intrari! Romanii vor sa aiba rezultate precum celelalte tari europene, dar atata vreme cat nu ne vom uita la resurse (de toate tipurile, financiare, umane mai ales, de infrastructura etc.), nu le vom avea.

Daca ai resurse pe jumatate, chiar la 60% fata de media europeana (ma refer la procente din PIB), e foarte dificil cu sau fara coruptie, cu sau fara competenta, sa speri sa ai rezultate la nivelul mediei europene.

Sigur, pe oameni nu ii intereseaza realismul, ei vor rezultate. Cand sunt bolnavi sa fie tratati precum in Franta, Germania, Austria etc. Dar trebuie sa comparam toate elementele din lantul sanitar.

Si in afara de lipsa banilor?

Separat, bineinteles ca sunt multe aspecte care pot fi luate in considerare. Una din recomandarile raportului se refera la functionarea sistemului, la integrarea serviciilor, pe verticala si pe orizontala, care duce la continuitatea ingrijirii pacientului. La noi asistenta primara functioneaza separat si independent de spitale, iar spitalele nu au legatura cu alte tipuri de unitati sanitare.

Va dau alt exemplu. Daca medicul de familie trimite toti pacientii la spital sa fie internati sau dimpotriva, ii trateaza pe toti, nu e nicio diferenta pentru el, nu exista niciun stimulent pozitiv sau negativ, pentru ca asa e conceput sistemul.

Apoi, jumatate din internarile din Romania sunt in urgenta, fiindca trei zile pe saptamana unde se poate adresa un pacient fara bilet de trimitere e camera de garda sau de urgenta a spitalelor care au asa ceva.

Cu atat mai mult cu cat resursele sistemului sunt mai putine, el ar trebui sa fie reglat sa functioneze mai bine, sa traga toate in acelasi sens. Culmea! Noi avem putine resurse si nici pe alea nu le folosim integral, pentru ca organizarea e...

Inclusiv in Strategia de sanatate publica, pusa pe site-ul Ministerului Sanatatii in 2014 si luata in considerare de UE, se insista exact pe asta - asistenta la nivel comunitar. Romania are una dintre cele mai mari rate de internari la nivel european, dar, evident, asta nu e o culpa a cetateanului. Nimeni daca e sanatos nu se duce la spital, adica nu e o optiune, ce sa fac, sa ma duc la spital sau sa fac alta treaba? Pacientii se duc la spital pentru ca celelalte puncte din sistem nu le pot acoperi nevoile de sanatate.

Si atunci se ajunge la suprasolicitarea spitalului, iar una din recomandari e reducerea paturilor de spital, dar problema e ca bolnavii trebuie sa aiba unde sa se duca in alta parte.

De aceea spun ca sunt multe de facut, nu un singur lucru, nu e o solutie magica. Sigur ca daca am dubla maine resursele, sa avem medici, asistenti, ar fi mai bine, dar totodata ar trebui facute multe alte lucruri.

De exemplu, trebuie sa putem depista grupurile vulnerabile, cu risc mai mare sa se imbolnaveasca daca nu isi schimba modul de viata, daca nu se vaccineaza etc. Pare trivial, dar stilul de viata (fumatul, alimentatia, alcoolul) este unul dintre principalele motive pentru care Romania are una dintre cele mai mari rate ale mortalitatii din UE.

Avem o extraordinar de mare rata a mortalitatii cardiovasculare - 60% din decesele din Romania au cauze cardiovasculare si nu scad, spre deosebire de UE unde s-a coborat la 40%. Dar la ei sunt masuri integrate, statul favorizeaza cetatenii sa isi schimbe stilul de viata. La noi sunt doar masuri negative - interzicerea fumatului, scumpirea tigarilor. S-a devedit ca nu functioneaza doar ele.

In majoritatea Europei de Vest sunt terenuri de sport, bazine municipale fie gratuite, fie subventionate. La Paris intrarea la bazine costa mult sub ce gasim in Bucuresti. La Londra exista terenuri de fotbal, de tenis, unde cine vrea poate sa joace gratis, valabil pentru toata lumea, nu numai pentru studenti. Cel mai bun mijloc de a schimba stilul de viata e sa o faci din copilarie, tinerete. La noi in scoala sportul de un fel de corvoada.

Ce ar trebui sa faca efectiv, incepand de maine, guvernantii pentru ca noua sa ne fie mai bine?

Decidentii sa aiba un concept coerent: ce vrem de la sistem? Care e valoarea sociala a sanatatii? In vest, cele mai importante valori sunt: viata, sanatate, libertate, proprietate. Ca atare cei care lucreaza in aceste domenii sunt cei mai bine platiti: judecatorii si medicii. La noi sunt magistratii, dar se vede treaba ca sanatatea si viata nu sunt puse ca valori sociale decat declarativ, pentru ca nu poti sa spui ca sunt importante, dar sa nu le aloci resurse.

Prioritatea se vede prin alocarile de la buget. Evident insa ca doar banii nu rezolva, pentru ca celelalte lucruri despre care am vorbit ar ramane in continuare descoperite, de la compensarea personalului medical si pana la prescrierea medicamentelor. Gama e extrem de variata.

Pot fi analizate si gasite solutii in alte tari, astfel incat sa ne putem inspira din ele.

Si de ce nu facem asta? Avem ministri incompetenti?

E usor sa spunem ca unii sau altii sunt nepriceputi. Vorbim despre o comisie si un raport al unei comisii prezidentiale. Peste tot in lume unde s-au facut reforme in sanatate, adica schimbari structurale (nu sa controlam cu ce se spala medicii pe maini) se lucreaza la nivel inalt. De exemplu, Barack Obama si-a asumat reformarea sistemului sanitar in SUA, care nu a fost o schimbare de paradigma, dar a introdus anumite masuri, cum ar fi posibilitatea ca toti cetatenii sa poata avea o asigurare de sanatate, in conditiile in care in America 15% din populatie NU era asigurata.

El a zis ca e inadmisibil. In Romania, doar 25% platesc integral asigurarea, dar 99% din populatie e asigurata prin diferite legi sau mecanisme.

Si aici avem o problema. Unul dintre principiile de baza e solidaritatea, dar ajungem in situatia in care 25% platesc si 75% sunt solidari prin consum. E usor nefunctional sistemul, ca sa nu zic altfel.

Deci, daca vrem sa facem ceva, trebuie sa ne implicam de la cel mai inalt nivel, cu cea mai mare putere decizionala. Sigur, schimbarea presupune un disconfort, pentru ca e o schimbare majora, care afecteaza pe toata lumea, pentru ca toata lumea, de la nastere si pana la moarte va avea contact intr-un fel sau altul cu sistemul sanitar. Si cu educatia are, dar pe o perioada limitata, nu e ca in cazul sistemului sanitar.

Guvernantii nostri nu inteleg sau se prefac ca nu inteleg?

Ati vazut reactiile de atunci. S-a incercat, nici nu s-a ajuns macar la discutii. Au fost reactii violente.

Cine a opus rezistenta?

E nerelevant acum.

Dar vrem sa stim de ce dupa 8 ani suntem in aceeasi situatie, de ce nu s-au imbunatatit lucrurile.

Schimbarea presupune decizii importante. Ma indoiesc ca va fi cineva doritor sa ia astfel de decizii cand in cel mai bun caz va fi portretizat in toate felurile, de la corupt, la cine stie ce a facut in copilarie... Nu spunem noi ca suntem cea mai corupta tara? Toate fac parte dintr-un context.

Ca o reforma sa reuseasca, trebuie sa existe un consens minimal: e sanatatea, viata, cea mai importanta valoare? Da. Daca am stabilit asta, inseamna ca dam si mai multe resurse.

Dar avem garantia ca daca bagam mai multi bani in sanatate vom vedea si rezultate?

Va ofer eu garantia ca daca nu bagam, nu se vor vedea rezultate, indiferent ce genii vor veni la putere, ca sunt politicieni sau tehnocrati. Nu veti putea niciodata cu un Trabant sa concurati cu un Jaguar.

Privatizarea masiva in sistemul sanitar e o solutie?

Privatizarea nu e un obiectiv! Privatizare s-a facut si monopolul privat e mult mai periculos decat monopolul public. Privatizarea spitalelor schimba datele problemei, dar nu intr-un mod dramatic. Una dintre propunerile facute atunci era schimbarea statutului spitalelor in fundatie, ceea ce presupune o mai mare laxitate. Se rezolva posibilitatea medicilor de a fi platiti mai bine. De exemplu, acum daca vrea un italian sa se trateze in Romania, sa isi puna o proteza la un medic foarte bun, acum medicul ia acelasi salariu, nu avem alte variante.

Anul trecut David Cameron a castigat alegerile in UK. Ce-a spus el a doua zi? Am constatat ca in weekend sunt mai multe decese decat in timpul saptamanii (asta se intampla si la noi, si peste tot in lume). De ce? Pentru ca personalul e mult redus. Ce-a zis Cameron? Vreau sa cresc personalul astfel incat sa avem si in weekend echipe complete. Asta inseamna un prim-ministru puternic, sa spuna: asta e problema, asta e solutia.

La noi ce fel de premier ar trebui sa fie? Ce fel de ministru al Sanatatii? Acum avem tehnocrati, au mai multe sanse, pentru ca nu depind de voturile alegatorilor?

Sanse au, dar nu prea au timp. Nu sunt solutii descoperite in pesteri geto-dacice, pe care nu le-a stiut nimeni pana acum. Sunt lucruri care se fac peste tot. Trebuie sa stii ce se intampla in lume, sa ai capacitatea sa analizezi, sa integrezi, sa vezi ce se potriveste in Romania.

Iar noi la ora actuala avem sprijin de la UE, trebuie doar sa cerem. Ungaria, care e jumatate din Romania, a absorbit de la UE peste 2 miliarde de euro pe sanatate. Noi avem pana in 400 de milioane. Tot ungurii si-au rezolvat problema cu autostrazile. La inceputul anilor '90 au luat 10 miliarde de la Banca Mondiala si si-au facut autostrazi. Astea au fost prioritatile lor.

Noi avem de ales intre lucrurile urgente si cele importante. La noi, toate sunt urgente si ca atare nu prea mai are lumea timp sa se gandeasca si la cele importante.

**** Cristian Vladescu are un master in Managementul Serviciilor de Sanatate, este doctor in sociologie si in medicina, director general la Scoala Nationala de Sanatate Publica si seful catedrei de "Sanatate Publica" de la Universitatea Victor Babes din Timisoara.

A mai detinut functiile de expert in management sanitar la Organizatia Mondiala a Sanatatii (1996-2001), expert in politici de sanatate la Consiliul Europei (1998-2001) si presedinte al Casei nationale de Asigurari de Sanatate (2005-2007).

A fost presedintele Comisiei prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul sanatatii publice, care in octombrie 2008 a elaborat "Raportul pentru un sistem de sanatate bazat pe nevoile cetateanului si pacientului", raport ramas nedezbatut public pana astazi.

Coordonator de proiecte pentru zeci de programe de cercetare si granturi cu finantare externa, in 2009 a fost propus Ministru al Sanatatii de premierul desemnat Lucian Croitoru, insa guvernul nu a fost votat de Parlament.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...