Efectul pervers al suspendării operațiilor non urgente: o parte din chirurgi se joacă în timpul programului și își iau salariul degeaba

Joi, 28 Octombrie 2021, ora 03:15
6492 citiri
Efectul pervers al suspendării operațiilor non urgente: o parte din chirurgi se joacă în timpul programului și își iau salariul degeaba

Decizia autorităților de a nu permite accesul pacienților non COVID care nu reprezintă urgențe în spitale și amânarea operațiilor are și alte efecte, în afară de faptul că listele de așteptare de la privați se lungesc pe zi ce trece: o parte din chirurgi, inclusiv de la spitale mari, își iau salariul întreg fără a presta activitate medicală.

Unii dintre ei merg la spital timp de două ore, își beau cafeaua și, ulterior, pleacă. Alții rămân în spital și găsesc tot felul de activități cu care să își umple timpul, chiar și cu jocuri. Asta în timp ce medici infecționiști, anesteziști și urgentiști sunt la capătul puterilor și riscă să dea în burnout.

"Mă duc la spital dimineața, stau două ore și, pentru că nu am ce să fac, plec", ne-a povestit un medic de la unul din marile spitale ale Capitalei, sub protecția anonimatului.

Chirurgi cu rol de infirmiere în Anglia

Specialiștii din sistem admit că astfel de situații există în aproape toată țara și că, la doi ani de la pandemie, nu au fost găsite variante prin care medicii care rămân fără activitate să fie redistribuiți, așa cum s-a întâmplat de pildă în Anglia.

Acolo, chirurgii ale căror operații programate au fost amânate sau temporizate au fost folosiți pe post de infirmieri sau asistenți în secțiile de terapie intensivă din spitalele publice.

"A fost și la noi criză foarte mare, s-au suspendat multe operații iar medicii care nu au mai putut să profeseze ca și chirurgi în acea perioadă au fost relocați în alte secții, mai ales pe terapie intensivă și în spitale externe, dedicate COVID. Medicii au fost redistribuiți și li s-au dat alte roluri. Ce ar putea un chirurg să facă în terapie intensivă? Să ofere suport. Unii întorceau de pildă pacienții în pat", a explicat pentru Ziare.com medicul Felicia Buruiană, care activează în sistemul medical britanic.

Nu este nici etic, nici corect să primească salariul întreg

Despre decizia de a direcționa medicii care nu au activitate spre secțiile care au nevoie de ajutor vorbește și medicul Carmen Pantiș, anestezist la Spitalul Județean Oradea și președinte al Colegiului Medicilor Bihor.

"Nu este nici etic, nici corect ca medici care nu au activitate în această perioadă să-și primească salariul întreg. Ar trebui să îi susținem pe colegii care sunt cu burnout, care lucrează enorm și pe care e o presiune foarte mare. Întotdeauna se poate face ceva. Sigur că dreptul de liberă practică pentru un chirurg este pe chirurgie, el nu va face manopere de anestezist sau nu va stabili tratamentul pe care are competența un infecționist să-l dea. Dar ar putea să devină parte dintr-o echipă de suport pentru medicii care sunt suprasolicitați", a declarat Carmen Pantiș pentru Ziare.com.

Beneficiul de a lucra în instituții publice

Reprezentanții pacienților sunt de părere că situația din prezent nu diferă cu nimic de cea din 2020. Și atunci, spitale foarte mari, care au devenit spitale COVID, au avut activitate aproape de zero pe unele secții. În tot acest timp însă, medicii, asistentele, infirmierele și personalul TESA a beneficiat de salariu întreg.

"Faptul că statul român plătește salariile celor care stau degeaba este beneficiul de a lucra în instituții publice. Iar medicii nu au nicio vină pentru că decizia s-a luat la nivel înalt. Problema nu este că am separat sistemul de pacienți COVID și non COVID, ci că am separat medicii: sunt medici care muncesc și medici care nu muncesc", a declarat pentru Ziare.com Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din Romania (COPAC).

Potrivit acestuia, situația este cu atât mai gravă cu cât peste 85% din bugetul unui spital este alocat plății salariilor cadrelor medicale.

"Sunt medici care vin la serviciu, eventual au o urgență, două și atât. Salariile și le primesc în continuare. Nu s-a întrebat nimeni cât de etic este să îți primești salariul dacă stai de pomană. Acestea sunt urmările deciziei de a opri accesul pacienților în spitale. Pandemia n-o oprim așa. Cheltuim bani foarte mult pe salarii, nu tratăm pacienți iar echipe de medici care ar putea trata cronicii stau degeaba pe secții pentru că nu au pe cine să interneze", a continuat reprezentantul pacienților.

Liste de așteptare de o lună la clinicile private

O altă consecință a deciziei autorităților prin care operațiile sunt amânate și pacienții nu pot ajunge la specialist decât în condițiile în care starea lor e una gravă o reprezintă listele de așteptare care s-au creat în privat, la clinici.

Pacienții, mulți dintre ei cronici, au ajuns să achite din buzunar sute de lei pentru o consultație la neurologie sau cardiologie. Și pentru o simplă consultație timpul de așteptare este de patru săptămâni.

"Toată lumea merge în privat pentru că nu are unde să se ducă. Spre exemplu, pentru o investigație la ortoped aștepți două săptămâni, pentru una la hematologie aștepți trei săptămâni, pentru cardiologie sau neurologie, timpul de așteptare trece de o lună", a completat președintele COPAC.

Citeste si:
Criminala de la Medicină, care a ucis și tranșat un bărbat în căminul facultății, a fost propusă pentru eliberare condiționată
Criminala de la Medicină, care a ucis și tranșat un bărbat în căminul facultății, a fost propusă pentru eliberare condiționată
Carmen Şatran (fostă Bejan), tânăra condamnată la aproape 20 de ani pentru că a omorât și tranșat un bărbat în căminul Universităţii de Medicină din Timişoara, a fost propusă...
Grindeanu se laudă pe Facebook cu ciotul de autostradă inaugurat în Mureș: "Rezultate concrete! Nu festivism!". La comentarii, oamenii îl felicită pe Cătălin Drulă
Grindeanu se laudă pe Facebook cu ciotul de autostradă inaugurat în Mureș: "Rezultate concrete! Nu festivism!". La comentarii, oamenii îl felicită pe Cătălin Drulă
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a transmis luni, 6 decembrie, un mesaj în care se laudă cu deschiderea unui tronson de 4,5 de kilometri de autostradă. La comentarii, mulți cititori...