Patru medici au scapat de acuzatiile de coruptie dupa eliminarea interceptarilor SRI. Erau acuzati ca au internat fictiv 88 de persoane intr-un spital de psihiatrie

Autor: N.G.
Marti, 09 Februarie 2021, ora 00:00
9917 citiri
Patru medici au scapat de acuzatiile de coruptie dupa eliminarea interceptarilor SRI. Erau acuzati ca au internat fictiv 88 de persoane intr-un spital de psihiatrie

Inca un dosar de coruptie cade in justitie dupa ce Curtea Constitutionala a decis scoaterea din cauza a probelor instrumentate cu ajutorul SRI. Tribunalul Huneodara a dispus achitarea a sase inculpati, printre care patru medici si o asistenta medicala de la Spitalul de Psihiatrie Zam.

Instanta a considerat ca nu exista probe pentru sustinerea acuzatiilor procurorilor, dupa ce a decis sa excluda din dosar masurilor de supraveghere tehnica efectuate de catre Serviciul Roman de Informatii.

"Interceptarea convorbirilor telefonice de catre un organ necompetent material atrage nulitatea probei, motiv pentru care se vor exclude de la solutionarea cauzei toate convorbirile interceptate urmand ca instanta sa ignore toate referirile din dosar la convorbirile interceptate de catre SRI, atat cele din rechizitoriu cat si cele din declaratiile inculpatilor si ale martorilor, actele de dispozitie ale procurorului", a sustinut magistratul care a judecat cauza.

Marile dosare in care sentintele s-au schimbat radical intre fond si apel. Cine a avut sansa sa fie achitat in apel dupa condamnarea in prima instanta

In iulie 2018, Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara a trimis in judecata sase inculpati acuzati de infractiuni de coruptie. Procurorii sustineau ca medicii au facut internari fictive in spital, pentru zeci de persoane, in baza unor foi de observatie clinica false.

Unii dintre beneficiarii acestor internari au obtinut ulterior pensie de boala. In total, este vorba despre 88 de internari considerate fictive. Prejudiciul calculat in dauna Casei judetene de Asigurari de Sanatate Hunedoara depaseste 500.000 de lei. Faptele au avut loc in perioada 2014 - 2015.

15 pensii anulate in urma expertizelor medicale realizate

Medicii Ion Negrulescu, Dan Simion Grecu, Simion Sorin Terpe si Ileana Cristut au fost achitati de acuzatia de fals intelectual. Asistenta medicala Ramona Mioara Lungu, acuzata de uzurpare de functie, a fost si ea achitata, considerandu-se ca nu a actionat fara stirea medicului cu care lucra. Eugen Virgil Dobrean, un localnic din Zam care ar fi fost folosit pentru gasirea de pacienti care sa "beneficeze" de serviciile medicilor, invinuit de complicitate la fals intelectual si trafic de influenta a fost, de asemenea, gasit nevinovat. Hotararea Tribunalului Hunedoara a fost contestata de Casa de Asigurari de Sanatate si Parchet, dosarul ajungand pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia.

Stelian Ion: Ar fi pacat ca interceptarile serviciilor sa nu fie folosite in cazul unor infractiuni grave

In timpul anchetei, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca a comunicat ca in urma evaluarii persoanelor care au beneficiat de pensie a rezultat urmatoarea situatie:

- Pentru un numar de cincisprezece persoane care, conform documentelor medicale, ar fi avut gradul 3 de invaliditate, in urma evaluarii (dupa internarea acestora), li s-a acordat gradul 0, prin urmare nu mai beneficiaza de pensie pentru invaliditate.

- Pentru un numar de zece persoane s-a dispus suspendarea dreptului la pensie de invaliditate, intrucat nu s-au prezentat la internarea obligatorie in vederea evaluarii capacitatii de munca, fiindu-le acordate termene de revizuire in vederea internarii pentru evaluarea acestor persoane.

Internari pentru a se evita desfiintarea unitatii medicale

Magistratul de la Tribunalul Huneodara a considerat ca, in legatura cu cei patru medici, nu s-au administrat probe care sa dovedeasca, mai presupus de orice indoiala rezonabila, faptul ca acestia au intocmit foi de observatie si alte documente medicale care sa ateste internarii fictive ale unor pacienti.

"(...) Procurorul a dispus clasarea cauzei pentru infractiunea de luare de mita si a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor pentru infractiunile de abuz in serviciu si fals intelectual, retinand ca acestia ar fi intocmit foi de observatie si documente medicale fictive pentru pacientii indicati in rechizitoriu, fara ca pacientii sa fi fost internati efectiv in Spitalul de Psihiatrie Zam.

Retine procurorul ca inculpatii ar fi actionat in acest mod pentru ca unitatea medicala trebuia sa realizeze un anumit numar de internari in fiecare luna, iar daca numarul acestora nu ar fi fost realizat, exista riscul ca unitatea medicala sa fi fost desfiintata ori sa fie redus numarul de paturi sau numarul de angajati. Acesta este scopul pe care il retine procurorul ca factor ce ar fi determinat pe medici sa realizeze internari fictive.

O asociatie de procurori cere o lege prin care interceptarile obtinute in baza mandatelor de siguranta nationala sa poata fi folosite in anchete

Acest scop nu este probat, el ramanand doar in stadiul de afirmatie, in rechizitoriu. Instanta constata ca nu exista o analiza concreta in care sa se indice numarul total al internarilor din Spitalul de Psihiatrie Zam, pe luna (de exemplu in lunile noiembrie 2014 si februarie 2015, cand se sustine ca ar fi fost realizate majoritatea internarilor fictive), cu indicarea numarul de internari reale si a celor fictive, astfel incat, scazand numarul internarilor fictive din total, sa rezulte care era gradul real de ocupare al paturilor din spital. Nici nu se indica explicit care era numarul minim de internari necesar pentru ca structura spitalului sa nu fie modificata. A

r fi putut fi dovedit scopul indicat de procuror daca aceste calcule ar fi fost facute si daca, prin scaderea internarilor considerate fictive din totalul de internari, numarul internarilor ar fi coborat sub pragul care ar fi determinat desfiintarea unitatii medicale sau reducerea personalului. Mai mult, acest prag nici nu este cuantificat concret", se precizeaza in motivarea Tribunalului Hunedoara.

Medicii, acuzati doar de lipsa de acuratete in documente

Procurorii mai sunt acuzati ca au organizat superficial o perchezitie din februarie 2015.

"Controalele efectuate in saloane, procesele - verbale sunt lapidare, iar in unele dintre ele nu se mentioneaza nici macar ora la care a fost efectuata verificarea sau durata verificarii.

Din continutul acestor procese-verbale rezulta ca verificarea s-a facut exclusiv in interiorul saloanelor, printr-o singura trecere a politistilor prin fiecare salon si nu exista mentiunea ca au fost verificate si celelalte spatii ale spitalului, respectiv: bai, sali de masa, sali de tratament, holuri, curti, parc, etc.; nu se mentioneaza in nici un proces-verbal ca anterior inceperii verificarii prezentei in saloane, politistii ar fi solicitat cadrelor medicale sa introduca toti pacientii in interiorul saloanelor unde erau cazati", se mai sustine in hotarare.

In final, judecatorul a considerat ca medicii au manifestat si lipsa de acuratete in completarea actelor medicale, ceea ce a creat suspiciunea unor comportamente infractionale.

"Astfel, atunci cand unele operatiuni, de exemplu un consult sau externarea erau facute de alt medic decat medicul curant, motivul inlocuirii nu rezulta din actele medicale. De asemenea, nu au respectat intotdeauna nici ordinea sau circuitul documentelor intrucat, fie au omis notarea unor consultatii in condica de consultatii, fie au pastrat in cabinet sau chiar acasa biletele de externare ale pacientilor care au plecat din spital fara sa le ridice, alte acte cu caracter personal, care au fost gasite cu prilejul perchezitiilor in loc sa raporteze aceste situatii si sa depuna biletele de externare si documentele spre arhivare".

Citeste si:
Cum și-a îmbogățit fiicele un fost primar din județul Brașov. Șmecheria penală folosită de edil care i-a adus sechestru pe avere
Cum și-a îmbogățit fiicele un fost primar din județul Brașov. Șmecheria penală folosită de edil care i-a adus sechestru pe avere
Vasile Andreaș, fostul primar al comunei brașovene Sâmbăta de Sus, a fost condamnat printr-o sentință definitivă a Curții de Apel Brașov, la 3 ani de închisoare cu suspendare și...
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Sorin Oprescu a fost primarul Bucureștiului începând din 2008 până în 2015, an în care a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție după ce a primit o mită de 25.000 de euro,...