Semnal de alarma: Infarctul la tineri a devenit regula in Romania. Pericolul care ii pandeste pe copii Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Miercuri, 15 Aprilie 2015, ora 07:40
48692 citiri
Semnal de alarma: Infarctul la tineri a devenit regula in Romania. Pericolul care ii pandeste pe copii Interviu

Asistam la o explozie a cazurilor de infarct miocardic la tineri, iar unul din 10-15 copii are valori ale tensiunii arteriale peste cele recomandate, afirma prof. univ. dr. Dragos Vinereanu, prorectorul UMF "Carol Davila".

Intr-un interviu acordat Ziare.com, prof. Vinereanu a aratat ca ramanem pe un loc fruntas in Europa in privinta deceselor provocate de bolile cardiovasculare, iar speranta de viata a romanilor este una dintre cele mai reduse din Europa. De exemplu, romanii mor, in medie, cu 15 ani mai devreme decat francezii.

O mare problema este faptul ca pacientii ajung prea tarziu la medic. Daca preventia este deficitara, partea de tratament a progresat spectaculos: "daca in urma cu 5 ani tratam doar 5-7% din cazurile de infarct miocardic (...) acum am ajuns la un procent de aproape 70%. Daca in urma cu 4 ani, vorbeam de o mortalitate intraspitaliceasca a pacientilor cu infarct miocardic de 13,5% acum, la nivelul tarii, e de 8%".

Profesorul Vinereanu ne-a explicat si care sunt primele semne care ar trebui sa ne alerteze si sa ne trimita la medic.

Statisticile arata ca principala cauza de mortalitate in Romania o reprezinta bolile cardiovasculare. Suntem si pe un loc "fruntas" in Europa din acest punct de vedere.

Eram pe locul al treilea, lucrurile s-au mai ameliorat, dar ramanem pe primele locuri in Europa si tendinta de reducere a morbiditatii si mortalitatii prin bolile cardiovasculare este cu mult mai mica decat in tarile din vestul Europei. In plus, speranta de viata in Romania este una dintre cele mai reduse din Europa. Astfel, romanii mor, in medie, cu 15 ani mai devreme decat, de exemplu, francezii.

De ce?

Este vorba despre factorii de risc. Diabetul este o mare problema in acest moment in Romania. Studiile recente arata o prevalenta a diabetului in jur de 9%. Apoi este obezitatea. Cu acesti doi factori de risc suntem pe primele locuri in Europa.

In al treilea rand, dieta. Nu putem vorbi in Romania de o dieta protectoare in privinta bolilor cardiovasculare. Dimpotriva... o dieta bazata pe carne de porc, oua, dulciuri concentrate, branzeturi fermentate este bogata in colesterol, in grasimi saturate, adica factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

In al patrulea rand, fumatul. Din pacate, in acest moment, legislatia noastra antifumat nu este la fel de drastica precum in alte tari europene. O problema majora o reprezinta in special fumatul de la varste foarte fragede, in scoli, licee si in facultati.

Altfel nu s-ar putea explica explozia de infarcte la tineri. Daca in urma cu 20 de ani infarctul la tineri era atat de rar incat reprezenta subiect de teza de doctorat, acum e aproape regula. Avem infarct la 40 de ani, dar si cazuri la 20-30 de ani. Principalii factori de risc pentru infarctul la tineri sunt, in opinia mea, fumatul si stresul. La care se adauga dieta, stilul de viata dezordonat si sedentarismul.

Este adevarat ca femeile fac mai rar infarct?

Femeile sunt protejate hormonal de infarct pana la menopauza, asa ca pana in 50 de ani, intr-adevar, femeile fac mai rar infarct miocardic. Dupa instalarea menopauzei, riscul lor creste cu mult mai mult decat la barbati si, astfel, procentul se inverseaza. Asa ca pe ansamblu e cam la fel.

Vorbeati de dieta bogata in grasimi. Dar la tara, de cand se stiu oamenii incep si termina ziua cu slanina, gatesc cu untura. Cum de nu avea dieta aceleasi efecte si in trecut?

Ce speranta de viata era atunci? Cu totul alta. Bolile cardiovasculare reprezinta o patologie care, in general, apare dupa 45-50 de ani. In trecut speranta de viata era in jur de 60 de ani, oamenii mureau de infectii si nu prea apucau sa moara de boli cardiovasculare.

In plus, pe vremea aceea, diagnosticul bolilor cardiovasculare nu prea exista. Aparatul de masurare a tensiunii arteriale a aparut dupa 1920, iar in Romania cred ca a inceput sa fie utilizat pe scara larga abia dupa razboi. Electrocardiograma a aparut in anii '60, ecocardiografia - prin anii '80-'90, cardiologia interventionala pe scara larga - dupa anii '90.

Apoi, jumatate din cazurile de infarct duc la deces in primele doua ore, daca pacientul nu ajunge intr-o unitate sanitara unde sa aiba parte de un tratament adecvat. Cati ajungeau in trecut la spital? Din generatia bunicilor nostri, probabil ca multi au murit de infarct fara sa stim.

Bombardamentul de informatie negativa la care suntem supusi din presa, agresivitatea care se manifesta pe strada, in trafic, toate acestea nu reprezinta factori de risc?

Cand vorbeam de stres, ma refeream in special la cel cronic, nu la episoadele acute. Emotiile puternice, pozitive sau negative, nu fac atat de mult rau. Sunt descarcari de catecolamine care fac sa creasca tensiunea arteriala si pulsul, dar care in scurt timp se metabolizeza. Daca n-ai murit cand a fost evenimentul, ceea ce din pacate este o posibilitate, efectul trece si organismul nu se resimte.

Stresul cronic, la serviciu, in trafic, acasa, la televizor te face sa te scalzi permanent in catecolamine. Inima este in permanenta stimulata si la un moment dat cedeaza.

Cei mai multi medici spun ca romanii ajung la consult mai tarziu si mai bolnavi decat alti europeni. Este valabil si pentru cardiologie?

Da. Tine de ceea ce numim "preventia primara". In cardiologie stam foarte bine pe programele de tratament. Astfel, daca in urma cu 5 ani tratam doar 5-7% din cazurile de infarct miocardic acut prin procedura cea mai performanta numita "angioplastia primara" (distrugerea cu ajutorul unor instrumente speciale a cheagului de sange care a inchis artera inimii si a provocat infarctul, cu "dezfundarea" acestei artere si refacerea curgerii sangelui catre muschiul inimii), acum am ajuns la un procent de aproape 70%. Deci am realizat o crestere de 10 ori datorita implementarii unui program dedicat, de tratament interventional al infarctului miocardic acut, derulat cu suportul Ministerului Sanatatii.

Rezultatele sunt impresionante. Astfel, daca in urma cu 4 ani vorbeam de o mortalitate intraspitaliceasca a pacientilor cu infarct miocardic de 13,5% acum, la nivelul tarii, e de 8%, iar in cele 16 centre in care se fac procedurile de care vorbeam mai inainte mortalitatea e de 4-4,5%, chiar mai mica decat in centre similare din SUA.

Suntem insa deficitari la preventia primara, adica acolo unde ar trebui sa actionam pentru ca peste 20 de ani sa avem o scadere de 20% a mortalitatii cardiovasculare, asa cum isi propune OMS. Si aici ar fi rolul institutiilor de invatamant, al Ministerului Sanatatii, al Societatii Romane de Cadiologie, al celorlalte societati profesionale, cum ar fi societatile de diabet, pneumologie, neurologie, medicina de familie. Preventia primara e costisitoare si se face la multiple verigi ale sistemelor educational si medical.

Spuneti de rolul scolilor in preventie. Ce ar trebui sa invete elevii?

In primul rand, efectele negative ale fumatului: uite ce poti sa patesti daca fumezi! Copiii ar trebui dusi in spitale unde sa li se arate exemple de tineri care au facut infarct fiindca au fumat. Sau sa se organizeze intalniri in scoli la care sa participe si tineri care au facut infarct.

In al doilea rand, este foarte important ca in scoli sa se predea cum se face "primul ajutor". Astfel, Societatea Romana de Cardiologie a initiat in cateva scoli, deocamdata la clasa a 5-a si a 9-a, un program prin care sa-i invatam pe elevi masurile de resuscitare din cadrul acordarii primului ajutor. Trebuie ca fiecare om sa stie "ABC"-ul resuscitarii. Nu e greu, dar trebuie invatat.

Incercam sa avem defibrilatoare in locurile publice, in statii de metrou, pe stadioane, numai ca omul trebuie sa si stie sa le utilizeze. Si cel mai important este sa inveti generatia care vine.

Ati pus un mare accent pe efectele fumatului. Concret, ce rau face fumatul inimii si sistemului cardiovascular in general?

In primul rand, favorizeaza ateroscleroza, pentru ca substantele continute in fumul de tigara ajung in sange si distrug patura formata dintr-un strat de celule care acopera tot sistemul vascular al organismului, endoteliul. Odata distrus acest mecanism de aparare, apare ateroscleroza, care se complica atunci cand endoteliul se fisureaza si favorizeaza formarea cheagului de sange, ducand la inchiderea vasului. Aceasta duce fie la infarct, fie la accident vascular cerebral.

Eu sfatuiesc pacientii ca dupa infarct, cand sunt speriati, sa se lase brusc de fumat. Lasatul treptat, din experienta mea de 25 de ani cu pacienti cu infarct, nu functioneaza. Am vazut indivizi care fumau 2-3 pachete pe zi si cand au avut un motiv suficient de serios s-au lasat intr-o zi si nu s-au mai apucat niciodata.

Am vazut oameni care n-au reusit o viata sa se lase de fumat. Componenta psihologica este extrem de importanta. Sunt medicamente care se pot administra pentru a scadea efectele sevrajului, dar si ele au efecte adverse si nu actioneaza la fel pentru toti pacientii.

Care sunt bolile cardiovasculare cu cea mai mare incidenta?

In Romania, cardiopatia ischemica cu principala ei complicatie infarctul miocardic, de care am tot vorbit, si hipertensiunea arteriala. In ceea ce priveste hipertensiunea arteriala, aceasta e generata de 20 de factori pe care ii stim si 50 pe care nu ii stim. Explozia acestei boli la populatia tanara e legata, de asemenea, de stres plus fumat. Hipertensiunea la copii a devenit o problema - unul din 10-15 copii are valori tensionale peste cele recomandate.

De ce?

Pentru ca mananca nesanatos si sunt sedentari, stand toata ziua la calculator. Nu zic ca e rau sa stea la calculator, e rau ca nu stau si pe bicicleta sau pe terenul de fotbal.

Hipertensiunea se poate vindeca?

Daca schimbi stilul de viata, valorile tensionale pot sa se normalizeze. Am avut si eu o perioada cu valori tensionale mai mari dar, dupa ce am slabit, am inceput sa fac efort fizic si mi-am reglat cat de cat regimul de viata, valorile s-au normalizat. Am demonstrat pe propria piele ca nu intodeauna hipertensiunea are nevoie de medicamente. Cand depasirea valorilor normale nu este foarte mare, prima recomandare tine de modificarea stilului de viata pentru 3 luni si dupa aceea se poate lua in calcul medicatia.

Care sunt semnele hipertensiunii care trebuie sa alerteze omul si sa-l trimita la doctor?

Dureri de cap, ameteli, musculite in fata ochilor, tiuituri in urechi. Dar cel mai bine este sa-ti masori tensiunea acasa, cu un aparat bine calibrat, care poate fi cumparat de la farmacie. Eu nu cred in valorile tensionale masurate la medic, pentru ca exista asa numita hipertensiune de halat alb. Cand pacientii vin la medic, valorile sunt mai mari. Avem un program al Societatii de Cardiologie care urmareste sa invete pacientii sa-si masoare si sa-si monitorizeze tensiunea acasa.

Citeste si:
Cristian Ghinea, cuvinte grele la adresa lui Alexandru Rafila: „Pentru onoarea mea, o să mor cu tine de gât!”
Cristian Ghinea, cuvinte grele la adresa lui Alexandru Rafila: „Pentru onoarea mea, o să mor cu tine de gât!”
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a lansat mai multe acuzații la adresa PSD și a ministrului Sănătății Alexandru Rafila, folosind cuvinte grele în disputa privind...
Nicolae Ciucă susține că rectificarea bugetară este pozitivă și că PIB-ul României a crescut
Nicolae Ciucă susține că rectificarea bugetară este pozitivă și că PIB-ul României a crescut
Rectificarea bugetară este pozitivă şi se bazează pe o majorare a Produsului Intern Brut, respectiv o creştere de aproximativ 30 de miliarde de lei la bugetul general consolidat, a declarat...