Investigatia infectiei din Arges trebuie sa continue. "Intre crize, precum Colectiv sau a bebelusilor, nu facem mai nimic" - Interviu

Deocamdata nu e clar daca tuplina de E.coli descoperita in branza de vaci produsa la Curtea de Arges e cea vinovata pentru imbolnavirea bebelusilor.

Acest lucru va putea fi cert doar dupa ce Institutul Cantacuzino va termina examinarea culturilor, afirma prof. univ. dr. Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie, membru in grupul tehnic convocat de ministrul Sanatatii pentru cazul infectiei din Arges.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, prof. univ. dr. Rafila a aratat ca in fabrica de la Curtea de Arges nu ar fi trebuit sa inceapa dezinfectia pana cand nu sunt luate probe din toate materiile prime si produsele finite si nu avem rezultatele tuturor analizelor microbiologice.

Prof. Rafila a explicat de ce bacteria vinovata a fost descoperita atat de tarziu si ce ar trebui facut pentru ca situatia sa nu se repete: "In intervalul de timp dintre evenimente deosebit de grave precum Colectiv sau criza bebelusilor nu facem mai nimic, nu incercam sa construim, nu avem o viziune pe termen lung", spune prof. univ. dr. Rafila.

A fost cu adevarat gasita sursa infectiei cu E.coli, branza de vaci si carne de pui?

Sunt doua aspecte diferite. Izolarea E.coli entero-hemoragic serotipul O26 (sau STEC) este un pas important in stabilirea sursei infectiei, dar cazul din Bacau era diferit de cele din zona de sud a tarii.

Tulpina izolata la copilul din Bacau este producatoarea unei toxine de tip 2, iar tulpinile izolate pentru doua dintre cazurile din zona Arges sunt producatoare de toxina 1 si 2, deci au un profil genetic diferit. In Bacau e un focar familial, in timp ce in sud cel mai probabil este vorba despre transmitere alimentara, eventual interumana.

Deci este sau nu lamurit ca branza de vaci Bradet e sursa infectiei din Arges? Ministrul Agriculturii este contrazis de seful DSV Arges care invoca posibilitatea contaminarii branzei la transport sau in magazine in acord cu producatorul, care respinge si el acuzatia.

Ramane de vazut. Cultura trebuie examinata de colegii de la Institutul Cantacuzino. Trebuie identificat profilul genetic al acestor micro-organisme si stabilit daca exista o similariate intre ceea se izoleaza din aliment si infectia produsa la copii.

Oricum, prezenta unui astfel de microorganism patogen in aliment nu este acceptabila si poate produce imbolnaviri la adulti sau la copii. DSV Arges ar trebui sa continue investigatia si sa verifice toate materiile prime si ingredientele folosite in procesul de productie.

Dar ni s-a comunicat ca in fabrica din Curtea de Arges a inceput deja dezinfectia. Ce ar mai putea gasi dupa ea? S-au grabit sa inceapa curatenia?

Cred ca toate materiile prime si produsele finite trebuie indisponibilizate si din toate trebuie luate probe. Trebuie facute coproculturi intregului personal, inclusiv celor implicati in furnizarea materiei prime si celor care transporta produsele. Dezinfectia ar trebui facuta dupa ce avem rezultatele tuturor analizelor microbiologice.

Trebuie sa facem o diferenta intre poluarea produselor alimentare cu germeni coliformi, ceea ce le face neconforme, si prezenta unei tulpini de E.coli O26 cu potential inalt patogen intr-un aliment. Diferenta e majora.

De ce a fost descoperita atat de tarziu bacteria vinovata?

Da, a fost descoperita tarziu si asta pentru ca intervalul scurs de la prezentarea copiilor pana la prelevarea probelor a fost destul de lung pentru multi dintre ei. In plus, aproape toti copiii au primit anterior coproculturii tratament antibiotic, ceea ce face foarte putin probabila gasirea agentului patogen.

Cine le-a recomandat antibiotic?

Fie medicul de familie, fie pediatrul, a existat si automedicatie. Desi in aceasta situatie tratamentul cu antibiotic este contraindicat. Este adevarat ca nu toti copiii au avut o simptomatologie caracteristica.

Nu exista un protocol la nivel national care sa spuna ce analize ii faci copilului cu boala diareica, ce tratament ii dai, ce eviti?

Practica medicala a celor care examineaza astfel de cazuri recomanda fara dubiu efectuarea coproculturii care, daca este efectuata la timp si corect, ofera bune sanse pentru izolarea bacteriei patogene. Spitalele ar trebui sa aiba protocoale interne realizate pe baza literaturii de specialitate si a ghidurilor nationale si internationale.

Eu sper ca mai ales dupa evenimente ca acesta, medicii vor fi cu mult mai rezervati cand prescriu antibiotice. Adresarea imediata la medic si evitarea automedicatiei sunt esentiale cand apar cazuri de boala diareica la copil.

Spuneti ca spitalul ar fi trebuit sa aiba protocolul. Am vazut ca directorul Spitalului de pediatrie din Pitesti refuza sa demisioneze la cererea ministrului Sanatatii. De fapt, in conditiile descentralizarii ce parghii are ministerul asupra unui spital precum cel de la Pitesti aflat in subordinea Consiliului judetean?

Ministerul Sanatatii (MS) are atributii limitate de interventie directa in asemenea situatii. Reprezentanta in teritoriu a ministerului este Directia de Sanatate Publica (DSP) ce se ocupa, intre altele, de supravegherea si controlul bolilor transmisibile. Controlul efectiv este realizat prin Inspectia Sanitara de Stat.

Spitalele, in marea lor majoritate, apartin autoritatilor locale, sunt conduse de consilii de administratie in care autoritatea locala este reprezentata majoritar, iar managerul este numit in urma concursului organizat de acest CA. Deci managerul nu este numit si nu poate fi demis de minister.

MS are doar posibilitatea ca prin intermediul Inspectiei sanitare sa verifice aspecte legate de conditiile igienico-sanitare, de raportarea infectiilor nosocomiale sau a altor evenimente cu impact asupra sanatatii publice.

Nu e suficient. Trebuie intarita capacitatea compartimentului de supraveghere si control al bolilor transmisibile din cadrul DSP. Ar fi si in interesul autoritatilor locale ca activitatea DSP sa se desfasoare in asa fel incat sa poata sa previna aparitia problemelor.

Deci, cum poate MS sa verifice un spital si sa impuna corectii?

Exclusiv prin Inspectia Sanitara, dar controalele pot identifica doar nerespectarea unor conditii intr-un anumit moment. Sanctiunile pot fi in general amenzi. Intr-un caz extrem ar putea fi suspendata autorizatia de functionare a spitalului, dar e greu si periculos sa iei o asemenea decizie cu impact urias asupra accesului la servicii medicale al populatiei.

Trebuie gasit un instrument institutional astfel incat DSP sa aiba o autoritate mai mare si permanenta asupra spitalelor. Trebuie sa reprezinte principalul element de consiliere si indrumare permanenta. Coordonarea metodologica la nivel national si regional trebuie realizata prin colaborarea cu Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP.

Trebuie intarit corpul profesional cu epidemiologi atat la nivelul DSP, cat si la spitale, care ar beneficia si de angajarea de medici specialisti de boli infectioase.

Incercam sa dezvoltam un proiect care sa includa intr-o prima faza 100-120 de spitale importante din Romania unde exista principalele patologii si activitati medicale pentru care controlul infectiilor si al prescrierii antibioticelor este esential.

A fost descoperit greu focarul infectiei. Abia acum vorbim despre branza de vaci. De ce?

Eu cred ca, dimpotriva, l-am descoperit repede. Alte tari, unde au fost mult mai multe cazuri, au ramas fara raspuns sau au primit rapunsul dupa luni de zile. Un exemplu e episodul din Germania din 2011, acum evolueaza un focar de imbolnaviri in SUA chiar cu acest serotip, la sfarsitul anului trecut a avut si Suedia un numar de imbolnaviri pentru care inca nu s-a stabilit sursa.

Imbolnavirea cu E.coli entero-hemoragic e destul de frecventa. In SUA, de exemplu, sunt zeci de mii de cazuri anual, dar complicatia aceasta, sindromul hemolitic uremic (SHU), apare in procent mic si mortalitatea in aceste cazuri e in jur de 5%.

Probabil ca in afara de cazurile diagnosticate exista o circulatie a acestor germeni care produc imbolnaviri si la adulti. Incercam sa izolam si alte tulpini de la persoane care au boli diareice mai putin grave. Asta ne-ar ajuta sa avem o imagine mai clara privind circulatia germenilor si confirmarea sursei de infectie.

Si acest caz a aratat o diferenta foarte mare intre calitatea asistentei medicale intre provincie si Bucuresti. Din punctul de vedere al laboratoarelor de analize cat de mare e diferenta?

Exista si laboratoare a caror performanta nu e buna si aici trebuie sa gasim o solutie. Vom face foarte curand o evaluare cat mai precisa a resurselor umane, tehnice si a procedurilor respectate de laboratoare, inclusiv a standardelor utilizate.

Si dupa aceea intentionam sa facem un training pentru personal, in conditii reale, in laboratoare care functioneaza bine si au suficient personal.

In cat timp?

Lucrurile nu se pot face peste noapte. In situatii dificile exista doua prejudecati nocive: ca trebuie sa ii schimbam pe toti din functie, desi nu schimbi caii in timpul cursei, si ca trebuie sa corectam totul maine.

Calitatea serviciilor dintr-un spital nu se poate schimba din a doua zi, procesul e gradual. Pe termen scurt se poate rezolva relativ putin.

Noua ne lipseste planul pe termen mediu si lung si avem mereu tendinta de a o lua de la capat. O legenda a Mesterului Manole din care nu aplicam decat partea cu daramatul, mai rar pe aceea cu sacrificiul pentru o cauza. In intervalul de timp dintre evenimente deosebit de grave precum Colectiv sau criza bebelusilor nu facem mai nimic, nu incercam sa construim, nu avem o viziune pe termen lung.

As da un exemplu legat de spitale, fara sa fac in vreun fel referire la activitatea institutiei de resort: in cazul acreditarii as stabili niste standarde minime de calitate care sa faca posibila functionarea prin asigurarea de servicii medicale cu riscuri cat mai mici pentru pacient in conditiile actuale de structura fizica a spitalelor, dotare si personal.

Totodata as stabili un alt set de norme care sa poata fi atinse etapizat intr-un termen rezonabil, de exemplu in cinci ani. Si fiecare spital sa fie monitorizat si neaparat consiliat, sa aiba un plan de implementare graduala care sa faca posibila pentru trecerea de la un nivel de norme la altul superior.

Un repros facut celor care au fost implicati in anchetarea crizei bebelusilor a fost comunicarea deficitara. Se putea mai bine?

Probabil comunicarea putea fi facuta mai bine, dar a existat o presiune mediatica extrem de mare asupra functionarilor din Ministerul Sanatatii si a profesionistilor care lucrau la identificarea cauzei, la ancheta epidemiologica.

Si nu e de inteles?

Este, dar noi nu avem divizii de specialitate, astfel incat unii sa se ocupe de ancheta, multi altii de comunicare. Si lucrul acesta a creat o presiune foarte mare, multe acuzatii, chiar unele erori de comunicare, de exemplu privind momentul in care a fost contactat Centrul European de Control al Bolilor (ECDC) de catre autoritatile din Romania, ceea ce nu e relevant. Relevante sunt munca facuta de colegii nostri impreuna cu cei de la ECDC precum si rezultatele obtinute.

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...