Peste 43 de milioane de hectare de padure, de marimea unei tari precum Irakul, s-au pierdut pe cele 24 de fronturi majore ale defrisarilor din intreaga lume intre 2004 si 2017, potrivit unui raport al World Wide Fund for Nature (WWF) publicat miercuri, informeaza AFP.
Agricultura comerciala, pentru care padurile sunt taiate pentru a face loc culturilor si cresterii animalelor, este principala cauza a acestor defrisari, in special in America de Sud, potrivit ONG-ului. Sectorul minier, dar si infrastructura, in particular cea rutiera, alaturi de industria forestiera si agricultura de subzistenta, in special in Africa, sunt, de asemenea, factori importanti pentru defrisari, constata WWF.
Dintre aceste 24 de "puncte fierbinti" ale defrisarilor globale, 9 se afla in America Latina, 8 in Africa si 7 in Asia-Pacific, ele concentrand peste jumatate (52%) din defrisarile de paduri tropicale la nivel mondial, potrivit aceluiasi ONG.
Cele mai afectate zone sunt Amazonia braziliana, regiunea Cerrado din Brazilia, Amazonia boliviana, Paraguay-ul, Argentina, Madagascar si insulele Sumatra si Borneo din Indonezia si Malaezia.
Regiunea braziliana Cerrado este, spre exemplu, in principal afectata de dezvoltarea agriculturii, cu o pierdere de 3 milioane de hectare de padure intre 2004 si 2017 si o disparitie de peste 30% din suprafata sa forestiera totala din 2000.
In plus, aproape jumatate (45%) dintre padurile ramase in aceste 24 de zone au suferit degradari sau fragmentari, ceea ce le-a facut mai vulnerabile, in special la incendii.
Aceasta fragilizare pune in pericol ecosistemele vulnerabile pe care aceste paduri le adapostesc si, prin urmare, habitatele multor specii, favorizeaza contactul dintre speciile salbatice si oameni si, in consecinta, trecerea catre oameni a bolilor de origine animala (zoonoze), asa cum a ilustrat-o pandemia de COVID-19.
Raportul solicita statelor si sectorului economic sa lupte impotriva defrisarilor, in special prin garantarea drepturilor populatiilor indigene. El solicita, de asemenea, publicului sa evite produsele care promoveaza acest fenomen, in special prin modificarea dietei, spre mai putine proteine de origine animala.
In septembrie anul trecut, un raport al FAO, agentia ONU care supravegheaza acest sector, a avertizat ca padurea a pierdut "aproape 100 de milioane de hectare" pe planeta in doua decenii, ajungand la 31,2% (4, 1 miliarde de hectare) din suprafata terestra in 2020, comparativ cu 31,5% in 2010 si 31,9% in 2000.