Ce prevede strategia zero-Covid si care sunt sansele ca ea sa fie implementata in Uniunea Europeana

La un an de la pandemia COVID-19, unii experti se intreaba in ce masura putem trai cu virusul SARS-CoV-2 si ce anume ar putea sa prevada o strategie zero-COVID.

Jay Patel, cercetator la Universitatea din Edinburgh, considera ca pur si simplu nu putem trai cu acest virus, intrucat are rata de transmisibilitate mare, iar in aceste conditii, este dificila si recuperarea economica. Multi economisti si experti in sanatate publica considera ca sfarsitul primului val al pandemiei a fost o "oportunitate ratata" pentru Europa, se arata intr-o analiza publicata pe Euronews.

Europa nu a aplicat strategia prudenta a multor tari din zona Asia - Pacific, ci a recurs la redeschidere rapida a economiilor. Lovitura a venit in toamna, cand virusul a adus un al doilea val de infectari.

In prezent, tot mai multi academicieni si experti din Europa solicita guvernelor sa puna in aplicare masuri mai stricte pentru a incerca sa reduca ratele de transmisibilitate a Covid-19 in loc sa se bazeze doar pe speranta vaccinarii. Multi sustin chiar ca inceputul lent al vaccinarii la nivel global inseamna ca, fara reducerea rapida a infectiilor, va face dificila repornirea economiilor, mai ales in conditiile noile variante de virus, mai transmisibile.

In acest context, a fost pusa in discutie posibilitatea implementarii strategiei zero-Covid si a restrictiilor de calatorie pentru zonele cu grad mare de infectare.

Ce este strategia zero-Covid si care sunt tarile care au implementat-o?

Este o strategie de reducere a cazurilor Covid-19 la niveluri care pot tinute sub control.

"Suna ca si cum ar fi un scop de a ajunge la zero absolut. De fapt, este vorba mai mult de o reducere a cazurilor la un nivel cat mai scazut, care poate fi usor de gestionat prin testare si izolare", spune Jay Patel, care subliniaza ca nu este vorba despre eradicarea absoluta a pandemiei.

Unii experti dau ca exemplu Noua Zeelanda si se intreaba daca tarile europene ar fi putut folosi un model similar pentru a invinge Covid-19.

Guvernul din Noua Zeelanda a aplicat initial un plan de pandemie ca pentru gripa, dar pe parcurs a facut o miscare decisiva in planul de eliminare a Covid, a spus Patel. Strategia antigripala consta in mentinerea capacitatii de asistenta medicala atunci cand situatia epidemiologica poate fi usor tinuta sub control.

Intrucat coronavirusul provoaca mai multe decese decat gripa, o astfel de abordare este insa greu de implementat. Potrivit unui studiu francez recent, Covid-19 a fost de pana la trei ori mai mortal decat gripa.

"A devenit evident ca, daca am urma pasii din planul nostru de pandemie (conceput pentru gripa), am merge pe urmele altor tari si nu vom putea gestiona focarele in comunitatile noastre. Asa ca a trebuit sa schimbam abordarea", a declarat dr. Ashley Bloomfield, din Noua Zeelanda, in iunie.

Cand a eliminat transmisia comunitara, Noua Zeelanda a continuat sa impuna masuri stricte la frontiera, iar atunci cand in august au aparut patru cazuri noi de infectare, a emis noi reguli de distantare fizica.

In iulie, statul australian Victoria a fost inchis timp de patru luni pentru a controla raspandirea Covid-19, iar recent a revenit la lockdown timp de cinci zile dupa aparitia unui focar de 13 cazuri intr-un hotel.

Masurile stricte au permis Noii Zeelande si Australiei sa implementeze bule de calatorie intre zonele fara Covid in care pasagerii nu trebuie sa stea in carantina.

Dar unii experti spun ca majoritatea povestilor de succes Covid se afla in tarile cu putine granite terestre, care au reusit sa controleze mai bine calatoriile in tara lor. Desi frontierele terestre si angajatii transfrontalieri reprezinta o provocare in Europa, este o strategie pe care unii experti spun ca ar putea fi pusa in aplicare in Europa daca tarile fac eforturi "agresive" pentru a reduce numarul de infectari si identifica "zonele verzi" (zone cu niveluri scazute de virus), permitand doar calatoriile catre alte zone verzi.

Ce s-a intamplat in Europa dupa primul val de Covid?

Tarile europene au impus blocaje stricte pentru a reduce transmisibilitatea pe fondul primului val al pandemiei, dar actiunile din timpul verii au influentat aparitia celui de-al doilea val, spun expertii.

Spre exemplu, restrictiile din Franta au permis oamenilor sa calatoreasca pe o raza de 100 de kilometri, dar distanta este considerata acum de experti ca fiind prea mare pentru a se putea tine sub control raspandirea infectarilor.

Multi considera ca turismul de vara a fost principala greseala care a costat tarile europene si a generat un numar mare de infectii in septembrie si octombrie.

De altfel, Consiliul European comunica in iulie 2020 ca statele incep sa iasa din criza sanitara si ca este necesara ca atentia sa se indrepte spre recuperarea socio-economica. Factorii de decizie politica au subestimat riscul unui al doilea val si au presupus ca s-a depasit criza severa de sanatate severa, critica expertii.

In iunie, a existat chiar un impuls din partea Comisiei Europene pentru a deschide frontierele si a continua libera circulatie. In toata Europa, strategia Covid-19 a fost de reactie la o situatie deja aparuta, blocajele fiind impuse doar in ultimul moment, cand situatia pandemica redevenea critica.

Ar putea fi implementata cu adevarat o strategie zero-Covid in tarile europene?

Mai multe tari europene isi schimba deja strategia si se indreapta spre reducerea rapida a cazurilor la niveluri scazute in timp ce controleaza strict frontierele prin restrictii dure.

Germania a impus din ianuarie blocaje stricte si a transmis ca, chiar si dupa redeschiderea scolilor, restrictiile nu pot fi ridicate pana cand nu se ajunge la 35 de cazuri noi de infectare la 100.000 de persoane. La nivel local, a existat un anumit interes in stabilirea unei "zone verzi" si la nivel de oras, cu strategia zero-Covid sustinuta in special de primarul din Koln.

Italia a implementat un sistem prin care impiedica oamenii sa calatoreasca intre regiuni fara un motiv necesar.

Danemarca a redus numarul infectarilor prin inchiderea magazinelor neesentiale si trecerea la invatamantul online.

Alte tari constata ca presiunea noilor variante mai transmisibile ale Covid-19 a impiedicat anumite masuri sa functioneze, asa cum se intampla in Franta, desi barurile si restaurantele sunt inchise de la 18.00 la 6.00.

Pe de alta parte, relaxarea restrictiilor sunt uneori privite ca fiind mai favorabile din punct de vedere politic in randul populatiilor obosite de restrictii si de masurile de distantare. Blocajele vin la pachet cu efecte asupra sanatatii mintale, in special in randul tinerilor, in timp ce apelurile prin care sunt reclamate fapte de violenta domestica au crescut.

Sustinatorii unei strategii zero-Covid sustin ca acesta ar fi un compromis prin care multe tari, prin instituirea de restrictii dure acum, pot beneficia de o revenire mai rapida la normalitate. Unii spun insa ca, pentru ca acest lucru sa fie eficient, ar trebui sa se aplice la nivel european.

Mai puteti citi:

• Cele doua cuvinte cu care Elon Musk a saracit milioane de mici investitori
• De ce legumele si fructele din supermarket nu se strica niciodata. Semnificatia codului misterios de pe autocolant
• Decizia surprinzatoare luata de o instanta din Spania dupa ce o romanca a fost ucisa. "Daca era omorat un spaniol, ar fi fost diferit"
• O noua tragedie in fotbal. Un jucator al Atalantei a murit la doar 21 de ani
• Stabilirea unui medic afgan in Romania, refuzata pentru ca "a initiat si sprijinit activitati al caror scop il constituie savarsirea de acte teroriste"

Cătălin Drulă: ”Strategia PSD-PNL e să folosească "iepuri" acolo unde nu au candidați comuni”

Liderul USR, Cătălin Drulă, a declarat că strategia PSD şi PNL ar fi aceea de a folosi ”iepuri” în localităţile în care nu au candidaţi comuni pentru alegerile locale, astfel încât...

Caz neobișnuit, într-o țară europeană. Un pacient a fost infectat cu coronavirus 613 zile, până la moartea sa

Un caz neobișnuit a fost prezentat recent lumii științifice de cercetătorii din Ţările de Jos. Aceștia au raportat cazul unei infectări extrem de prelungite cu COVID-19 la un bărbat care a...