INTERVIU Psihiatrul Eugen Hriscu: "Traim un tsunami de afectiuni psihiatrice si psihologice. La Ministerul Sanatatii nu avem nici o initiativa"

Psihiatrul Eugen Hriscu a vorbit, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre riscul ca, odata scapati din chingile impuse de pandemie, sa ne confruntam cu o alta mare problema: aparitia unei tulburari de stres post-traumatic.

Medicul sustine ca deja ne aflam in fata "unui veritabil tsunami" de afectiuni psihice si psihiatrice dintre cele mai grave in randul adolescentilor afectati de pandemie.

Ziare.com: In ce masura putem vorbi despre posibile tulburari de stres post-traumatic in randul oamenilor la finalul epidemiei de COVID-19?

Eugen Hriscu: Nu cred ca vorbim neaparat de o epidemie de stres post-traumatic. Problema este ca nu trebuie sa asteptam finalul pandemiei pentru ca traim acum un veritabil tsunami de afectiuni psihiatrice si psihologice. Clinicile de psihiatrie sunt inundate, cazurile sunt din ce in ce mai dificile si oamenii sufera tot mai mult pentru ca noi, in Romania, si as vrea sa scriu pe toate gardurile posibile asta, nu avem interventie in sanatate mintala care sa abordeze pandemia in momentul de fata. Nu avem serviciu pentru adolescenti de niciun fel.

Am deschis acum un serviciu in cadrul clinicii unde lucrez, unde este realmente un aflux de cazuri extraordinar de grele. Colegii mei sunt excedati. Vorbim de ideatie suicidara, de consum de droguri, de depresie, de apatie, cu cat sunt mai mici, cu atat sunt mai sever afectati. Adultii cumva au un univers, au o viata, au o istorie pe care sa se bazeze, un tanar de 12, 14, 15 ani care sta inchis in casa, este separat de prietenii lui, are realmente o problema, se decompenseaza.

Iar noi, in momentul de fata, la Ministerul Sanatatii nu avem nici o initiativa. Exista Centrul National de Sanatate Mintala care in continuare nu are director, interimar este o doamna contabil, mai este un asistent social, sau ceva de genul acesta. Deci structura Ministerului Sanatatii care ar trebui sa se ocupe de sanatatea mintala in Romania este condusa de un contabil.

Ziare.com: Ce ar trebui sa faca aceasta institutie? Cum ne-ar putea ajuta in momentul de fata? Sa faca niste programe?

Eugen Hriscu: Evident, avem nevoie de servicii. Ce s-a intamplat in timpul acestei pandemii este ca tot felul de firme si corporatii au deschis niste linii telefonice ca si cum cu linia telefonica se rezolva sanatatea mintala in Romania. Avem nevoie de servicii care sa nu mai fie in cadrul spitalelor. Spitalele de psihiatrie sa dezvolte servicii de echipe mobile pentru ca avem o alta problema.

In momentul de fata, sanatatea mintala in Romania este in mare parte cantonata in spitale si atunci oamenii nu se mai duc in spital din cauza COVID-ului. Sunt cazuri de oameni care au avut probleme de sanatate mintala, care nu se mai trateaza si se decompenseaza. Cumva, nu stiu daca trebuie sa asteptam sindromul post-traumatic post COVID, pentru ca deja pandemia creaza o presiune enorma pe sanatatea mintala a populatiei.

"Lipsa controlului declanseaza trauma"

Ziare.com: Pana la urma, ce ne sperie? E frica de boala, faptul ca nu mai socializam sau e virusul in sine care ataca mai mult decat plamanii?

Eugen Hriscu: Cu siguranta ca cei care au facut boala au o alta experienta decat cei care au asteptat in casa. In general, elementul principal, cel mai important in declansarea unei traume sau ca o experienta sa fie traumatica, nu este nici intensitatea suferintei, nici durata ei, ci sentimentul de lipsa de control.

Daca esti prins intr-o mana si faci ceva, sapi cu mainile ca sa poti sa iesi de exemplu, esti mai pazit de a dezvolta trauma dupa aceea decat omul care este in aceeasi situatie si traieste sentimentul ca nu are nimic de facut, ca soarta lui este pecetluita si ca realmente nu poate sa intervina cu nimic pentru a scapa.

Ziare.com: Deci pana la urma ne sperie neputinta?

Eugen Hriscu: Este sentimentul de neajutorare, de neputinta, incapacitatea de a face ceva si cred ca multi oameni au avut acesta traire, mai ales cei care au facut boala.

Pentru ei este posibil ca suferinta psihologica sa continue si dupa pandemie, la aniversarea zilei cand au facut boala, sa inceapa sa se simta rau, anxios, de exemplu. Este un element de trauma retrairea starii de anxietate in momente care iti aduc aminte de situatia respectiva.

"Sistemul psihiatric s-a invatat sa stea in fotoliu si sa astepte pacientul"

Ziare.com: Ce ar fi de facut?

Eugen Hriscu: Pana sa ajungem acolo cred ca ar fi extraordinar de important sa dezvoltam niste interventii acum, si nu vorbesc de telefon, de call center. Din pacate sistemul psihiatric s-a invatat sa stea bine mersi pe fotoliu si sa astepte ca pacientul sa intre pe usa.

Va trebui sa schimbam aceasta mentalitate sa cream echipe mobile, ambulante de sanatate mintala cu care personalul spitalului sa mearga sa evalueze pacientii la ei acasa, sa verifice daca tratamentul este luat corect, sa-i ajute pe oameni cu ce au nevoie. Apoi pe zona de adolescenti, avem nevoie de centre. Statul roman are nevoie de investitii in serviciile de sanatate mintala.

Eventual, prin intermediul ONG-urilor, pentru ca mi-e greu sa cred ca interventiile prin intermendiul acestor structuri monolitice de tip Obregia, Socola sa se miste in timp util. Recent, in Anglia, a fost o miscare foarte puternica la nivel oficial prin care au tras un semnal de alarma ca adolescentii si copiii sunt in pericol major sa aiba probleme de sanatate mintala cauzate de pandemie.

Ziare.com: Spuneti ca acele call centers la care raspundeau psihologi in timpul starii de urgenta nu au fost eficiente? Nu se pot rezolva astfel de probleme la telefon?

Eugen Hriscu: In niciun caz. Si daca va uitati, acestea s-au inchis, rezultatele sunt mai degraba modeste, adica nu se rezolva cu un telefon. Oamenii au nevoie de servicii directe, sa vorbeasca cu psihiatrul, cu psihologul, parintele are nevoie sa se duca undeva cu copilul.

Copilul trebuie sa aiba unde sa mearga pentru o serie de activitati specifice varstei, pentru ca ajung sa dezvolte simptome. Trebuie sa faci ceva cu ei, un pic de terapie, art-terapie si nu intr-un cadru institutionalizat, de genul spitalelor.

Ziare.com: Au gresit autoritatile cu toate alarmele acestea ale lor venite prin sms-uri, pe strada, prin intermediul mass media in starea de urgenta. Au amplificat si mai mult starea de anxietate care oricum exista la debutul pandemiei?

Eugen Hriscu: Atunci cu siguranta. Este greu de evaluat in momentul acesta ce a fost bine si ce a fost rau. Parerea mea este ca lucrurile au functionat din mers, iar autoritatile s-au adaptat la ceea ce se intampla. Perioada aceea, acuta, a trecut, acum am intrat intr-o zona de lunga durata, deja avem peste un an de pandemie si incep sa se manifeste problemele de sanatate mintala.

Noi, cei care lucram in sistem, am atentionat Ministerul Sanatatii de foarte mult timp. Avem aceasta problema uriasa. Spitalele psihiatrice sunt greu accesibile, oamenii nu mai vor sa le acceseze in aceasta perioada, pentru ca le este teama de spital.

"Cei care suna acum la linia telefonica sunt parintii adolescentilor care beau alcool"

Ziare.com: Care este riscul imediat? Pare ca nu este suficient sa scapam de pandemia de COVID-19 ca sa ne intoarcem la viata noastra normal.

Eugen Hriscu: Stressul functioneaza ca o frictiune constanta pe sanatatea psihica a omului. Cu cat aceasta sanatate psihica este mai fragila cu atat oamenii vor "crapa", se vor "sparge", cei mai fragili primii si tot asa, unii dupa altii. Avem oameni cu probleme de alcool, cu probleme de droguri, cu tulburari psihiatrice grave si in spatele acestora vine un val de adolescenti cu mari, mari, mari probleme.

Nivelul de apatie scolara, de dezinteres fata de orice fel de activitate este urias. Avem o linie telefonica functionala de dinainte de pandemie pe zona de tulburari de consum de alcool, unde oamenii sunau, fie ca aveau ei probleme sau o ruda si primeau informatii cu ce era de facut. Daca pana de curand, principalii care sunau erau apartinatorii, sotiile, care incercau sa obtina inormatii, in ultima perioada, principala categorie care suna sunt parintii de adolescenti care beau alcool.

"Oamenii sunt tratati ca niste saci de oase si carne fara suflete"

Ziare.com: In lipsa de alte activitati au gasit un refugiu in alcool

Eugen Hriscu: Da, asa isi calmeaza ei anxietatea. Pana la urma alcoolul functioneaza ca un calmant. Ma revolta pana la cer aceasta opacitate a Ministerului Sanatatii care speram sa nu se continue in mandatul ministrului Voiculescu fata de domeniul sanatatii mintale.

Medicina romaneasca este notorie in a exclude psihicul omului din ingrijiri, asta se vede in orice spital si in orice cabinet de medicina somatica. Oamenii sunt tratati ca niste saci de oase si carne fara suflete, fara emotii si Ministerul Sanatatii se comporta la fel. Oamenii din Romania nu au creier, nu au minte. Faptul ca de un an de zile, Centrul National de Sanatate Mintala functioneaza cu un director contabil spune multe. Nu este acceptabil sa nu ai la nivel formal o institutie functionala, asta mie mi se pare dincolo de orice imaginatie.

Ziare.com: Aveti reactii din partea Ministerului Sanatatii dupa aceste apeluri?

Eugen Hriscu: Nu, nu raspund. Nu am primit nici un soi de reactie. Nu pare sa intereseze, poate sunt excedati, nu-mi dau seama.

Ziare.com: In lipsa acestor interventii din partea statului, oamenii unde isi gasesc leacul sufletesc?

Eugen Hriscu: Pe langa suferinta individuala a fiecaruia dintre noi, societatea romana sufera ca si un organism. Exista modificari la nivel de societate. Cred ca aparitia acestor grupuri extremist-religioase, cumva anti-stiinta, putem sa le vedem, in aceasta confruntare cu pandemia, ca o reactie din partea oamenilor care se simt cumva tradati de stiinta, desi stiinta a facut eforturi extraordinare in aceasta perioada, dupa parerea mea.

Vorbiti cu un om vaccinat care este foarte recunoscator ca a putut sa primeasca un vaccin intr-un an de zile. Cred ca putem sa ne uitam si la un sindrom post-traumatic la nivel de societate, vazut cu un soi de radicalizare, cu un soi de pozitie anti-stiinta.

"Avem nevoie de un Fauci, de un domn doctor, nu de un domnul colonel"

Ziare.com: Unde au gresit autoritatile de am ajuns sa ne uitam mai degraba la mesajul grupurilor extremiste?

Eugen Hriscu: Aici mi se pare ca lipseste o viziune legata modalitatea de a interveni la nivel social cu niste mesaje. Noi nu avem un comunicator ca Fauci (Anthony Fauci, imunolog american, liderul grupului de combatere a coronavirusului din SUA n.r.), vorbim despre o persoana la nivel de om de stiinta, care sa poata sa comunice intr-un mod calm, dar in acelasi timp sa stie ce spune.

Sigur, la noi exista domnul Gheorghita, dar el nu este un comunicator. Oamenii din Romania nu au o fata la care sa se raporteze, care sa li se adreseze cu un ton empatic, care sa fie "domnul doctor", nu domnul colonel. Ca interventie psihologica anti-trauma, dar la nivel social, avem nevoie de o persoana si o personalitate care sa aiba credibilitate, calm, caldura, empatie.

Din pacate nu avem asa ceva si ne prabusim. Am avea nevoie de campanii de comunicare. Sunt foarte multe interventii care se pot face ca sa le poti da oamenilor un pic de ancora in nebunia aceasta. Din pacate noi tot ce facem este sa numaram vaccinuri. Ar trebui sa gasim o solutie pentru a continua activitatile artistice pentru public. Pentru ca si asta contribuie la acest sentiment de normalitate, de coninuare a unei normalitati pe care o aveam pana acum un an.

• Romprest a finantat o campanie mediatica de defaimare a lui Clotilde Armand. Dezvaluirea facuta de actionari ai companiei. "Poate asa se explica linsajul mediatic"
• Ilie Nastase, in pragul divortului. Ce prevede contractul prenuptial dintre fostul mare sportiv si sotia sa
• Cine este sefa Colegiului Medicilor Bihor, care a achitat-o pe doctorita Flavia Grosan: "Acest val imens de simpatie confirma ca tratamentele doamnei doctor sunt bune"
• Efectul fenomenului "Flavia Grosan". Pacienti care ajung la Urgente refuza oxigenul: "Este o psihoza pe care nu mi-o imaginam"
• Preot filmat pe fereastra bisericii facand sex cu doua dominatoare in altar. Locul scenei erotice a fost ars

Caz tulburător. O femeie de 83 de ani ar fi încercat să se sinucidă dându-și foc

La 83 de ani, o femeie din comuna botoșeneană Hlipiceni a încercat, din primele informații, să-și ia viața într-un mod îngrozitor. În cursul zilei de duminică, 21 aprilie, aceasta s-ar...

Virusul care ar putea cauza următoarea pandemie circulă deja printre noi

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie The Guardian, citând datele unui studiu care va fi publicat weekendul viitor. Un sondaj...