Omul din spatele fabulosului traseu Via Transilvanica vede proiectul terminat in 2021: "Avem peste 600.000 de euro adunati din donatii"

Via Transilvanica este un traseu de aproximativ 1.000 de kilometri conceput sa strabata Romania de la nord la sud. Proiectul este initiat de Asociatia Tasuleasa Social si coordonat de Alin Useriu.

Alin Uhlmann Useriu, presedintele Asociatiei Tasuleasa Social, a coordonat multe proiecte in ultimii 20 de ani de cand asociatia a fost infiintata. A construit un campus la poalele muntelui Tasuleasa unde, ajutat de voluntari, conduce actiuni de impadurire a zonelor defrisate. Fratele lui, Tiberiu Useriu, a castigat de trei ori consecutiv unul dintre cele mai dificile maratoane din lume, 6633 Arctic Ultra, care se desfasoara la Cercul Polar.

Drumul amenajat de voluntarii Tasuleasa Social porneste de la Putna si ajunge la Drobeta Turnu-Severin. Traseul va promova natura si istoria a zece judete din tara: Mehedinti, Caras Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brasov, Harghita, Mures, Bistrita-Nasaud si Suceava. Cei 1.000 de kilometri se pot parcurge in totalitate sau partial pe jos, cu bicicleta sau calare.

Proiectul Via Transilvanica este sustinut de aproximativ 5.000 de donatori si a strans pana acum peste 600.000 de euro. Oamenii de la Tasuleasa Social isi propun sa amenajeze pana la finalul anului in curs 700 de kilometri si sa finalizeze proiectul in 2021.

Alin Uhlmann Useriu, presedintele Asociatiei Tasuleasa Social, a acordat un interviu in exclusivitate pentru Ziare.com, in care a vorbit pe larg despre proiectul unic in Romania. Teoretic, drumul in linie dreapta intre Putna si Dunare (la Drobeta Turnu Severin) masoara mai putin de 600 de kilometri. Proiectul celor de la Tasuleasa este sa refaca un traseu desprins din hartile istorice ale regiunii parcurse. "Nu vrem sa fie cel mai scurt drum, ci sa ofere experienta completa", ne spune coordonatorul proiectului. Valoarea totala a proiectului este estimata la 1 milion de euro, aproximativ 1.000 de euro pentru fiecare kilometru amenajat.

Ziare.com: Care a fost scanteia care a aprins acest proiect?

Alin Uhlmann Useriu: Organizatia noastra implineste 20 de ani anul acesta, amanam sarbatoarea in conditiile planetare actuale, dar de 20 de ani noi am incercat intotdeauna sa umplem spatiul social dintre oameni, asa se si numeste, Tasuleasa Social. Proiectele acestea de caritate pe care le-am facut si pe care trebuie sa le facem in continuare pentru ca avem atatea categorii defavorizate, din punctul nostru de vedere trebuie sa se transforme in proiecte care sa-i faca pe oameni pur si simplu sa functioneze.

La un moment dat, eram foarte beligeranti aici in Muntii Bargaului, noi traim intre doua parcuri nationale, Parcul National Calimani in dreapta, Parcul National Muntii Rodnei in stanga, amandoua in raza vizuala. Eram clar obligati sa facem parte dintre cei care protejeaza natura, dar din pacate ne-am facut si o parte de dusmani. Tasuleasa Social este cunoscuta in primul rand pentru activitatea foarte ferma impotriva taierilor ilegale, pe care am inceput-o in 2004. Traind totusi in mijlocul padurii, cand esti intr-un oras mare si pui ceva pe Facebook si zici mama ce nasol e cu padurile este una si este alta cand toata lumea are acces la social media si stie ca vecinul meu de fapt e impotriva mea pentru ca eu traiesc implicit cumva din activitatea asta cu lemnele. Si atunci am fost obligati sa gasim alte solutii prin care sa implicam comunitatea si am facut un proiect care se numeste Via Maria Theresia care este strabunica proiectului Via Transilvanica in adevaratul sens al cuvantului.

Acum de la zis si pana la facut mai era ceva. Noi ne-am apucat in Muntii Calimani respectand partea asta de protectie a Parcului National, l-am reabilitat si dintr-odata acest proiect a avut un succes teribil. O simpla carare aduce mii de oameni. Noi avem si un maraton montan foarte popular, este atat de celebru si maratonul si tot ce se intampla in jur ca dintr-odata zona a avut foarte mult de castigat prin simpla prezenta a omului in natura la modul cel mai sustenabil posibil. Adica sa fie drumet, sa fie turist, un pic educat, este foarte important sa nu strice, sa nu murdareasca. Ne-am gandit unde am putea sa prelungim acest drum si a fost un gand pe care l-am purtat cu noi cinci ani de zile.

Eu la un moment dat prin natura imprejurarilor acum cinci ani de zile am fost si pe Camino de Santiago pentru ca la noi in familie se merge mult, se alearga mult, distante lungi. Eu am fost din Franta si pana in Portugalia si nu m-am mai putut opri la Santiago. Am mers 1.500 de kilometri si m-am gandit cum am putea sa facem si noi o carare atat de celebra incat sa vina oameni din toata lumea. Sigur ca ne intereseaza foarte mult o valoare adaugata materiala pentru ca comunitatile acestea au nevoie sa castige ceva, dar si sa ia ceva cu ei pentru ca despre asta este vorba. La un moment dat am zis ca Transilvania este cel mai mare brand pe care il are Romania, cred ca la o distanta destul de remarcabila, pe locul doi, este Delta Dunarii, dar din pacate absolut deloc folosit.

Puteam sa dam experienta Transilvaniei pornind de la mormantul lui Stefan cel Mare din Putna cu Bucovina toata si pe urma sa ai toata experienta transilvana, sa intri prin Tinutul de Sus, pe la Bistrita-Nasaud, sa mergi pe Terra Siculorum, etnia maghiara este una dintre etniile cele mai importante care a dat de fapt aceasta Transilvanie. Pe urma sa mearga in Terra Saxonum care este iarasi probabil cel mai mare muzeu in aer liber datorita cetatilor medievale pe care le are, datorita bisericilor fortificate, pe urma sa treaca pe la Blaj si pe la Alba-Iulia si pe la daci pentru ca nu trecem numai prin etaje naturale si etnice, noi trecem prin etaje istorice foarte importante, si pe urma sa ajungem in partea de sud acolo unde au intrat romanii in tara, unde a intrat istoria moderna, Carol I a intrat pe la Drobeta Turnu Severin.

Ce parti din traseu au fost finalizate pana acum?

Practic Via Transilvanica va avea peste 1.000 de kilometri, porneste de la Putna pana la Drobeta Turnu Severin, trece print sapte regiuni istorice, oricine doreste poate sa le vada pe site-ul nostru viatransilvanica.com. In momentul de fata avem 400 de kilometri terminati, adica este Bucovina terminata, judetul Suceava, judetul Bistrita Nasaud, Brasovul, o portiune mica de 26 de km care se include in ceea ce facem in acest moment si judetul Mehedinti de 100 de km.

La toate activitatile noastre avem nevoie de foarte multi oameni, la noi o impadurire inseamna 1.500 de oameni. Anul trecut am avut enorm de mare noroc, am fost la Chicago invitat de comunitatea romaneasca de acolo, noi am strans la un eveniment de fundraising intr-o seara peste o suta de mii de dolari care inseamna 100 de kilometri din Via Transilvanica. Noi aveam acesti bani securizati pentru ca avem un partener foarte bun, care este de trei ani cu noi. Si ei ne-au pus deoparte 100.000 de euro, cei de la Reiffeisen Bank, si atunci am putut avea 200 de kilometri.

V-a ingreunat pandemia ritmul de lucru?

Noi n-am stat deloc pe timp de pandemie. Am vrea pana pe 29 iulie sa terminam sectorul Mures. Judetul Mures este cel mai lung sector judetean, are 162 de kilometri in care intram de trei ori, iesim de trei ori, care are in nordul judetului o parte de comunitate romaneasca foarte clara, pe urma este comunitatea maghiara foarte clara pe la Sovata si in imprejurimi si pe urma intram in partea de sud a judetului la Sighisoara. Pe 30 iulie vrem sa terminam judetul Harghita si mai tarziu ne vom intalni cu totii si acolo vom sarbatori si vom da in functie tronsonul de acolo. Deci aproape 300 de kilometri, 292 de kilometri in acest moment vor fi terminati.

Un kilometru inseamna foarte mult advocacy in comunitate, oamenii trebuie sa inteleaga ca drumul este al lor, nu al lui Tasuleasa Social, nu al lui Marcel Mures, nu al fratilor Useriu. Pentru asta ei trebuie sa isi asume proiectul, la fiecare km este o borna de andezit care are 230 de kg, adica nu este usor sa montezi o borna intr-un fundament care sa tina macar 100 de ani. Noi ne dorim ca acest drum chiar sa insemne drumul transilvanean, sa fie un drum care peste 100 de ani sa aiba deja o istorie si sa fie in patrimoniul umanitatii. Atunci oamenii trebuie sa participe, noi le livream bornele acestea, ei comunitatea, primarul cu ajutoarele lor, cu cei care se implica sa monteze aceste borne, noi nemaiputand acoperi finantarea pentru asa ceva. Daca comunitatile nu se implica instantaneu in aceasta poveste cred ca ar dura 100 de ani drumul.

Cum colaborati cu autoritatile locale?

Impecabil. Am incercat intotdeauna sa ne tinem departe de banii publici, am incercat sa nu avem neaparat o legatura politica cu organizatia noastra, dar aici nu am putut sa evitam. Cred ca totul se petrece la noi pe influenta, noi am fost obligati sa ne ducem si sa spunem "stati un pic, casele alea din paragina pe care voi le lasati sunt cele mai importante lucruri pe care le aveti in comunitate", de fapt satul romanesc nu mai poate fi jefuit. Totul a fost jefuit in tara asta: pamanturi, munti, ape, izvoare, dar satul este ceva ce noi trebuie sa conservam. Noi trecem prin vreo 400 de comunitati si atunci ar trebui sa fie vreun primar nebun sa se puna impotriva unui asemenea proiect pentru ca in primul an de la lansare in Bistrita Nasaud au trecut peste 500 de oameni care inseamna un venit direct pentru oamenii de acolo.

Orice femeie batrana care are un mar sau un cires in fundul curtii ar putea deveni un antreprenor mic prin simplul fapt ca ar putea sa isi vanda produsele exact la poarta ei. Cu ajutorul comunitatilor, cu ajutorul turistilor, cu ajutorul formarii unor ghizi locali vom avea o munca enorma dupa trasarea acestui proiect. Dar hai intai sa avem magistrala, sa avem un drum de lunga distanta de peste 1.000 de kilometri marcat ca la carte, cu indicatoare la fiecare intersectie, rezistente macar zece ani, cu un ghid scris impecabil si cred ca oricine va ajunge sa vada ghidul va realiza ca citind acest ghid i se va face pofta de o experienta care trebuie neaparat facuta. Noi trecem prin zece judete si vreo 400 de comunitati, fiecare ar trebui sa ajute la dezvoltarea proiectului.

Exista locuri de popas, cazare si masa?

Vom avea o aplicatie care va spune calatorului de pe smartphone exact ce are de facut. Ghidul este cel mai bun instrument pe care il recomand inainte de a te porni la calatoria aceasta. Prima parte este despre ce si cum sa te pregatesti, daca este nevoie de un antrenament. In ghid scrie aproape tot: cata elevatie, cat urci, cat cobori, numere de telefoane acolo unde ajungi si poti sa-ti gasesti o cazare. In unele locuri trebuie platit pentru ca sunt pensiuni, in alte locuri trebuie facuta o donatie pentru ca nu ne dorim sa fim intotdeauna practicantii ospitalitatii romanesti.

Eu cred ca Via Transilvanica pentru Romania poate sa fie o magistrala care sa se vada de peste tot de pe pamantul acesta, 230 de kilograme X 1.000 si ceva de pietre sunt niste sute de tone care s-au sculptat in gradina de la Tasuleasa. Poate sa fie pentru Romania un motor de dezvoltare a turismului de felul acesta foarte necesar.

Cum este comunitatea Via Transilvanica?

Cand am ajuns in fiecare comunitate le-am spus oamenilor ca pentru o perioada foarte lunga ei vor fi voluntari la Via Transilvanica. Pe fiecare tronson trebuie sa aiba parinti de drum care sa o ingrijeasca, la fiecare comunitate trebuie sa se gaseasca oameni care sa ofere ospitalitate in adevaratul sens al cuvantului. Voluntarii la Tasuleasa sunt aceasta familie, noi l-am avut pe domnul Miclea care ne-a ajutat in conceperea acestui proiect, il avem pe domnul Marcel Iures, doamna Andreea Esca este un ambasador care niciodata nu spune nu. Deci practic si familia asta, Tibi Useriu, Toma Coconea, Dragos Bucurenci sunt cativa oameni care sunt realmente implicati. Principele Nicolae cu sotia lui participa efectiv la marcarea drumului. A fost saptamana trecuta si a vopsit o saptamana, saptamana viitoare cu el o sa predam 290 de pietre de hotar la comunitatile din Mures si din Harghita.

Este momentul sa vorbim despre comunitate, sigur ca comunitatea in momentul de fata este primarul si inca cativa care il ajuta pe el si daca avem un primar vrednic atunci lucrurile arata in comuna bine si sunt deja cateva exemple realmente remarcabile la nivel national. Localitati din Alba-Iulia in care ramai cu gura cascata de ce a aputut sa faca primarul cu ajutoarele lui acolo, sau Oradea, sau Clujul.

Cred ca Via Transilvanica, in zece ani, daca putem face ce am vorbit pana acum, si eu cred ca suntem pe drumul cel bun, va aduce cel putin 20.000 de turisti. Cred ca Romania este o tara care poate oferi foarte multe in viitorul apropiat si datorita pandemiei cred ca acest fel de turism va fi bun de luat in seama, marile aglomerari cred ca nu vor avea mari sanse in urmatorii ani cel putin.

Care este povestea pietrelor de hotar?

Pietrele de hotar sunt niste borne de andezit care raman un metru in afara drumului. Au fost peste 25 de studenti, artisti, masteranzi, chiar artisti foarte celebri care au facut o astfel de piatra de hotar. Ea este de fapt si cel mai scump lucru in acest moment. Nu numai manipularea lor, nu numai dusul lor, nu numai montatul lor este un lucru foarte complicat, ci sa tai in andezit o piatra care sa fie un monobloc fara fisuri nu este un lucru usor. Pe urma trebuie aduse la Tasuleasa, pe urma sunt sablate, sculptate, tocmai din acest motiv cred eu ca lumea le iubeste in halul acesta. Pentru ca ele te insotesc intotdeauna la fiecare kilometru. Aceasta borna de andezit, chiar daca noi nu vom fi vrednici si in stare in urmatorii zece ani sa ii dam conotatia importanta, turistica, peste 30 de ani eu sunt convins ca cineva va zice ca este un proiect bun care trebuie continuat.

Avem povesti. O fata care era voluntara la Tasuleasa si care a murit de cancer a spus ca ultimul lucru pe care si-l doreste este sa-i punem o piatra. Cineva i-a facut cadou sotului ei o astfel de piatra si a donat 1.000 de euro. Daca oamenii ne-au dat acesti bani, este responsabilitatea noastra sa il ducem la capat.

In acest moment noi avem finantati mai mult de 600 de kilometri, asa ca eu cred ca, pentru inca 400 de kilometri, la dinamica acestui proiect, nu ne vor lasa oamenii, companiile, romanii si strainii si cei care au investit in acest proiect sa nu-l ducem la capat.

Ce suma s-a adunat pentru proiect pana acum?

In acest moment, avem peste 600.000 de euro adunati din donatii din 12 iunie 2018 de cand am lansat proiectul. Asta este o suma care ne permite acum sa avem un tronson de 300 de kilometri in lucru. Cred ca sunt in acest moment 4-5.000 de donatori individuali pentru acest proiect. S-au donat sume foarte mari, media de donatie este undeva la 100 de lei. Daca intri pe site este un buton prin care poti sa platesti ceva, poti sa fii voluntar, poti sa parcurgi acest traseu.

Eu sunt convins ca pentru ultimii 500 de kilometri vom gasi finantare si sutinere si urmeaza judete importante precum Sibiu, Alba, Caras Severin.

Credeti ca veti termina anul acesta cei 700 de kilometri pe care vi i-ati propus?

Pana la finalul lui 2019 aveam 400 de kilometri. Noi ne-am propus sa ajungem la 700 de kilometri in 2020. Daca in 29 si 30 iulie am terminat 292 de kilometri (n.r. - de la inceputul lui 2020), deci mai avem 10 kilometri de terminat, ii terminam si daca merge in genunchi. Avem un partener cu care negociem inca o insotire lunga de drum si eu cred ca vom trece de 700 de kilometri in 2020. Eu cred ca in 2021 am putea termina de trasat acest proiect, dar depinde de autoritati, depinde de oamenii care folosesc acest drum. Sigur ca dupa aceea incepe popularizarea lui, trebuie sa mergem la targuri internationale de turism, trebuie sa mergem pana in capatul celalalt de lume si sa il aratam ca oamenii sa vina.

Spaniolii încep să se sature de vizitatorii străini. Campanii agresive în a doua mare destinaţie turistică mondială: ”Întoarce-te acasă la tine”

Din insulele Baleare şi până în Canare, din Barcelona până la Malaga, manifestaţiile ostile supraturismului se înmulţesc în Spania, a doua mare destinaţie turistică mondială, obligând...

Grecia, dependentă de turiști. Unul din trei euro câştigaţi în economia țării vine din acest sector

Între 62,8 şi 75,6 miliarde de euro sau 28,5% - 34,3% din PIB, atât a adus turismul Greciei în 2023, conform unui studiu al Confederaţiei Turistice Elene (INSETE), informează publicaţia...