Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de directori generali la casele de asigurari de sanatate si la Casa Opsnaj merge inainte, dupa ce, pana pe 20 aprilie, persoanele interesate au putut sa-si depuna candidaturile.
Acestea urmeaza sa fie evaluate de o comisie iar numele candidatilor selectati, care vor putea merge in etapa urmatoare a concursului, vor fi facute publice pe 23 aprilie.
Marea miza, spun cei din sistem, o reprezinta de fapt administrarea celor 10 miliarde de euro, bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS), al doilea ca marime din Romania, dupa cel de pensii.
Surse medicale au aratat pentru Ziare.com ca peste 55% din acesti bani merg catre spitale, circa 25% din FNUASS merge catre decontarea medicamentelor, respectiv in farmacii, serviciile de medicina de familie primesc undeva la 7-8% din FNUASS in timp ce serviciile paraclinice, adica analizele medicale si investigatiile, au alocat cam 5-6% din bugetul total al FNUASS.
"Cei mai multi bani din FNUASS se duc la spitale, cheltuielile spitalicesti sunt uriase. Iar acum, cu coronavirusul, probabil ca au crescut si mai mult cheltuielile spitalicesti. Spitalul, daca mai are si programe nationale, care au si ele finantarile lor, distinct de serviciile spitalicesti, mai primeste bani. E clar ca cel mai mare procent din fond e la servicii medicale spitalicesti", au aratat sursele citate.
Acelasi lucru il sustine si Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor (ANPP).
"La spitale avem atat programe nationale cat si servicii din pachetul de baza sau din pachetul minim de servicii. Aici se adauga programe, pe dializa, pe boli cardiace, pe boli cardiace, programe pe actiuni prioritare. Culmea e ca desi se dau cei mai multi bani catre spitale nu se vede asta in calitatea actului medical", a declarat Vasile Barbu pentru Ziare.com.
Potrivit acestuia, sunt servicii de care pacientii ar avea nevoie dar care sunt slab finantate spre deloc. Cei mai putini bani din FNUASS se duc catre ingrijirile la domiciliu, care aproape ca au disparut in ultimii cinci ani, puncteaza Vasile Barbu.
"70% din furnizorii care aveau contracte in 2017 fie ca au mers strict in regim privat fie ca au renuntat complet. Daca vorbim de finantare la modul general, toate palierele sunt prost finantate, dar unele sunt in criza financiara. Ingrijirea medicala la domiciliu, recuperarea medicala, transportul pacientilor - sunt extrem de prost finantate", a completat reprezentantul pacientilor.
Daca in momentul de fata criteriile dupa care sunt incheiate anumite contracte cu furnizorii de servicii medicale ridica diverse semne de intrebare, aceste lucruri ar urma sa fie lamurite o data ce noii directori generali de case de asigurari de sanatate vor lua concursul.
"Intotdeauna au fost probleme cu impartirea banilor pe diverse categorii de furnizori. Pe fiecare categorie presedintele casei judetene poate sa mearga intr-o anumita directie. Exista niste criterii dar sta la latitudinea presedintilor de case judetene sa aprobe sau sa nu aprobe un anumit volum. Spre exemplu, la paraclinic sunt niste criterii de stabilire a unui punctaj dar evaluarea punctajului respectiv o fac tot presedintii de case, ii mai strang cu usa pe cei pe care nu ii plac. Exista o influenta foarte mare pe care poate sa o aiba presedintele unei case de sanatate", a mai spus Vasile Barbu.
Oameni din sistem au explicat pentru Ziare.com cum se face alocarea banilor catre casele de asigurari de sanatate din teritoriu.
"Se tine cont intotdeauna de un istoric al contractelor anterioare si de solicitarile centralizate de la casele de asigurari. Insa banii nu sunt suficienti niciodata in sistem", arata sursele citate.
"In primul rand, cheltuiala poate fi tinuta sub control prin politicile adoptate de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si, in al doilea rand, prin modul de gestionare a fondurilor de catre fiecare casa de asigurari in parte care trebuie sa analizeze foarte bine nevoia de servicii medicale din zona respectiva si sa incheie contractele in consecinta. Nu ca cer unii sau altii. Se analizeaza serviciile deficitare, cele care sunt cu excedent", au completat acestea.
Tocmai din acest motiv, la carma caselor de asigurari de sanatate trebuie sa fie manageri foarte buni.
"E esential ca acea casa de asigurari teritoriala sa nu fie doar un canal prin care sa fie transferati bani catre furnizori, ci la nivelul fiecarei case teritoriale trebuie sa existe o analiza foarte clara si solicitarile sa fie in concordanta, ca rezultat al unei gandiri manageriale a zonei respective", arata aceleasi surse.
Conform ordinului 973/2020, sunt stabiliti indicatori de performanta in baza carora directorii generali fac raportari trimestrial, semestrial, la noua luni si anual. In ordin se specifica faptul ca functia se ocupa prin concurs, cu mandat de patru ani, care consta intr-o proba scrisa si un interviu.
"In anul 2016, fostul presedinte al CNAS, Vasile Ciurchea a organizat un concurs pentru ocuparea functiilor de directori generali, pe care l-au promovat doar cativa candidati din peste 40 inscrisi, dar conform aceluiasi ordin directorii generali de case de asigurari pot fi desemnati. Anul trecut expirau mandatele celor care au fost numiti ca urmare a concursului. Si, conform ordinului, trebuia dat concurs. Demarase procedura de concurs si printr-o ordonanta de modificare a legii 95/2006, au fost facute mai multe modificari, intre care si modificari legate de noi indicatori pentru directorii generali de case de sanatate. Curtea Constitutionala a declat neconstitutionala in integralitate, a fost suspendat concursul care trebuia sa aiba loc in primavara anului trecut, asa cum s-a intamplat si cu alte concursuri din administratia publica. Practic, organizarea acestui concurs era necesara prin lege", au conchis sursele citate.