Cum s-a ajuns la criza citostaticelor. Pacientii bolnavi de cancer, privati de medicamente esentiale in plina pandemie

Nu mai putin de 16 citostatice si alte trei medicamente adjuvante necesare efectuarii tratamentelor pentru pacientii care sufera de cancer lipsesc din Institutul Oncologic Bucuresti (IOB). Aceasta e, de fapt, si prima criza cu care se confrunta noul ministru de la Sanatate, Ioana Mihaila, care deja a solicitat conducerii IOB un raport privind aprovizionarea cu medicamente citostatice in cadrul institutului.

Concret, in momentul de fata exista discontinuitati de aprovizionare din cauza unei organizari defectuoase a procedurilor de achizitie centralizate pentru medicamentele utilizate frecvent, care au consumul cel mai mare si pentru care nu au fost incheiate acorduri cadru.

Produsele vor fi disponibile incepand de saptamana viitoare

Potrivit Ministerului Sanatatii, au fost luate deja masuri pentru asigurarea tratamentului necesar pacientilor. Totodata, a fost finalizata, in regim de urgenta, o procedura de negociere pentru medicatia lipsa. Incepand de saptamana viitoare produsele vor fi disponibile.

"Am solicitat echipei de conducere a institutului sa demareze o verificare interna a modului in care au fost organizate procedurile de achizitie. Le-am cerut sa demareze urgent procedurile legale pentru incheierea acordurilor cadru, astfel incat aceste situatii sa nu mai apara in viitor si pacientii sa beneficieze, la timp, de medicatia necesara pentru asigurarea tratamentului, conform protocoalelor teraputice", a declarat Ioana Mihaila, ministrul Sanatatii, adaugand ca nu exista astfel de probleme in tara.

Managerul IOB: "Am preluat pacienti care nu erau tratati in alte centre"

Medicul Bodgan Tanase, managerul Institutului Oncologic Bucuresti a explicat, pentru Ziare.com, ca unitatea medicala a preluat un numar mare de pacienti de la nivelul altor centre care nu au mai functionat din cauza pandemiei. Acest volum mare de pacienti e unul dintre motivele crizei de citostatice de la nivelul IOB.

"Multe centre mai mici si cabinete medicale individuale in perioada pandemiei nu au functionat sau chiar s-au inchis. Per ansamblu, poate ca au fost mai putini pacienti oncologici care au beneficiat de servicii medicale. Dar din punctul nostru de vedere, Institutul Oncologic Bucuresti a preluat o mare parte din pacienti si numarul per total al pacientilor oncologici pe care i-am tratat a crescut, mai ales din punct de vedere al chimioterapiei. Noi am functionat pe tot parcursul pandemiei si am oferit servicii medicale, atat chirurgicale, cat si de radioterapie cat si de oncologie medicala, de chimioterapie. Institutul a preluat toti acei pacienti care nu au fost tratati in alte parti, ceea ce a insemnat poate o povara suplimentara pentru noi, pe care ne-am asumat-o", a declarat chirurgul pentru Ziare.com.

Citostaticele din Romania, sub monitorizare de ani buni

Intr-o postare pe pagina oficiala a institutiei se arata ca alte cauze care au dus la adancirea acestei crize au fost politica de achizitii care nu a permis o aprovizionare predictibila cu medicamente si materiale sanitare, precum si constrangerile legale care nu permit aprovizionarea in regim de urgenta.

"Stiam ca este o criza de achizitii. Inca de anul trecut trebuia incheiat un contract cadru de aprovizionare cu medicamente pentru ca astfel de medicamente, s-a stabilit cu ani in urma, inca de pe vremea Sorina Pintea, ca sunt supuse unui sistem de monitorizare la nivel de sistem si la nivel de spital. Si atunci s-au facut acele contracte cadru astfel incat sa fie stabilitate in aprovizionare. La citostatice era o criza, dar nu erau medicamente care sa poata influenta durata vietii pacientului", a explicat pentru Ziare.com Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor (ANPP).

Conform acestuia, pe medicamentele esentiale mai sunt ceva stocuri dar acestea sunt in curs de epuizare.

"Teama medicilor care au semnat un document intern ce a ajuns in presa a fost ca raman fara stocuri. Unora dintre pacienti li s-au amanat curele si li s-a spus sa vina peste doua saptamani, dar intre timp pacientii au primit alte servicii. Din cate stiu, nu au existat pacienti pusi in pericol. Practic, vorbim si de medicamente scumpe, dar printre cele care lipsesc sunt si medicamente ieftine. Insa pentru ca ele sunt cu un volum de consum nu foarte mare, distribuitorii nu sunt foarte motivati sa le aduca si astfel se creeaza aceste crize. Cert e ca erau medicamente cu risc de aprovizionare. Si trebuiau procurate in baza unor contracte cadru care nu a fost semnat la timp de vechea conducere", a aratat reprezentantul pacientilor.

Pacientii cu cancer, afectati de pandemie

Potrivit datelor Globocan, in Romania, in anul 2020, s-au inregistrat 98.886 cazuri noi de cancer (53.881 la barbati si 45.005 la femei) si 54.486 decese din cauze oncologice. Cele mai des intalnite cancere, in 2020, au fost cele de plamani (12.122 cazuri noi), de san (12.085 cazuri noi), de prostata (8.055 cazuri noi), de colon (7.885 cazuri noi) si de vezica urinara (5.135 cazuri noi).

Aceste date sunt extrapolate pe baza datelor din 2018 provenite din doua registre regionale - Cluj si Timisoara. Rata de supravietuire la 5 ani in Romania este la jumatate fata de alte state europene, ceea ce arata nevoia de interventie rapida pe toate palierele, de la preventie pana la tratament.

Diagnosticarea cancerelor se face, in general, in stadii avansate (de exemplu, cancerul pulmonar este depistat in stadiul IV), devenind evidenta necesitatea de imbunatatire a accesului la diagnostic.

Numarul pacientilor afectati de cancer din Europa a crescut cu 50% in ultimii 20 de ani, iar previziunile sunt sumbre, in lipsa unor actiuni concrete si de impact: se estimeaza ca, pana in 2035, numarul deceselor provocate de afectiunile oncologice si hemato-oncologice va creste cu mai mult de 24%, aceste boli urmand a deveni principala cauza de mortalitate din Uniunea Europeana.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...