Cum va arata Romania peste 50 de ani - desertul ne asteapta

Romania este unul dintre statele Uniunii Europene cel mai grav afectate de desertificare. Dintre toate, cea mai lovita de acest fenomen este sudul Campiei Romane, Dobrogea si Sudul Moldovei, insa nici judetul Dolj, de pild, nu face exceptie. Aici, solurile nisipoase reprezentau la nivelul anului 2020, mai mult de 100.000 de hectare si, in fiecare an, suprafata acoperita de nisipuri creste cu peste 1.000 de hectare, estimeaza specialistii.

"Fenomenul de desertificare este numai in parte determinat de factori climatici. Acolo intra si alte tipuri de elemente, cum ar fi tipul de sol, tipul de acoperire al solului, chiar activitatile umane care au loc intr-un anumit spatiu. Toate acestea pot sa amplifice sau sa diminueze aceasta tendinta de aridizare care poate sa duca la desertificare. Prin urmare, factorul climatic este doar unul dintre factorii care pot sa determine desertificarea", a explicat pentru Ziare.com Roxana Bojariu, sefa Departamentului de Climatologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM).

"Daca e sa se produca un fenomen de desertificare, care are o definitie clara totusi in lumea specialistilor, trebuie sa tinem cont ca el nu se produce doar din cauza schimbarii climei. Alti factori locali, ca cei pe care i-am amintit, au o importanta cel putin egala ca cea a factorilor climatici de scara mare, cum ar fi incalzirea globala", a punctat Roxana Bojariu.

Problema este ca Uniunea Europeana nu are, la ora actuala, o strategie comuna pentru combaterea desertificarii, desi fenomenul afecteaza grav si alte state europene, nu doar Romania, intre care Spania, Portugalia, Italia, Cipru, Grecia si Bulgaria. In toate aceste state desertificarea s-a accentuat, cu pagube economice considerabile si cu probleme pentru mediu.

Kiwi si cartof dulce, cultivate pe solurile nisipoase

De pilda, in locul campurilor pline de cereale din urma cu cateva zeci de ani, in judetul Dolj au aparut dune din cauza precipitatiilor reduse si a temperaturilor foarte ridicate din ultimii ani, ceea ce face ca pamantul sa se transforme in nisip. Astfel, fermierilor le vine tot mai greu sa cultive legume sau cereale, chiar si cereale mai putin pretentioase, cum ar fi porumbul, si acestia incep sa cultive specii iubitoare de nisip, cum ar fi kiwi, cartoful dulce sau maslinul.

"Pe fondul acesta de incalzire globala creste intensitatea precipitatiilor, fie ele ca sunt solide sau lichide. Asta inseamna ca o cantitate mare de precipitatii cade, intr-un timp cat mai scurt, si se localizeaza, evident, cu probleme. Tendinta in zona noastra este sa avem din ce in ce mai multe precipitatii sub forma lichida, spre deosebire de deceniile trecute, cand precipitatiile solide erau regula. Si asta aduce iar probleme, legat de episoade extreme cum sunt inundatiile", a mai explicat Roxana Bojariu.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

Autoritatile din Romania raspund cu greu acestor modificari climatice pe care le traversam, desi la nivel european se lucreaza la diverse acte normative si proiecte prin care fenomenul sa fie domolit.

"Putem face asta prin reducerea emisiilor. Romania urmeaza directivele europene si are o strategie privind schimbarile climatice. Acum, va fi actualizata pentru ca in mod periodic o asemenea strategie trebuie modificata avand in vedere faptul ca datele se schimba constant iar evolutia incalzirii globale continua si ea. E adevarat ca avem nevoie de o mai buna adaptare a strategiei si la nivel local. Acolo lipseste inca preocuparea de a particulariza aceste strategii pe care le avem la nivel national, de a le aduce acolo unde fiecare dintre noi traieste. Ele trebuie concretizate si la nivel local, acolo unde factorii aduc nuantari, ori noi nu prea avem planuri de adaptare la nivel local", a spus Roxana Bojariu.

Bucurestiul, fara plan de actiune privind schimbarile climatice

Spre exemplu, Bucurestiul nu beneficiaza la ora actuala de o strategie de adaptare si nici de un plan de actiune privind schimbarile climatice.

"In aglomerarile urbane, schimbarile climatice sunt amplificate de anumiti factori - suprafetele construite, felul in care se dezvolta orasul, insula de caldura a orasului, se adauga caracteristicilor climatice de la scara mai mare. Or noi nu avem inca acest plan de adaptare. Administratiile locale trebuie sa fie mult mai implicate pentru ca nu ajunge sa ai o viziune la nivel national. Romania are un relief complex, are vecinatatea marii, tipuri de soluri, toate lucrurile acestea nuanteaza impactul incalzirii globale", a conchis Roxana Bojariu.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...