De ce nu mai fac românii copii. Sărăcia și emanciparea femeii contribuie la declinul demografic

Lipsa de perspectivă, lipsa de educație sanitară, mediul politic instabil precum și lipsa puterii economice sunt doar câteva dintre motivele pentru care românii aleg să nu facă mai mult de un copil.

Ultimele cifre furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că declinul demografic din țara noastră se adâncește, în condițiile în care sporul natural se menține negativ, cu mai puțini copii născuți în luna iunie 2021 comparativ cu luna iunie 2020.

Decese pe bandă rulantă din cauza pandemiei

De asemenea, luna martie 2021 a reprezentat a treia mare creștere a numărului de decese, în contextul pandemiei, subliniază documentul citat.

"În momentul în care numărul de decese e mai mare decât numărul de nașteri avem spor demografic negativ, iar populația scade. Nu numai că ne împuținăm dar devenim din ce în ce mai bătrâni, iar piramida vârstelor se inversează. Adică în loc să ai bază solidă, respectiv populație tânără în baza piramidei, avem un număr foarte mic de tineri", a declarat pentru Ziare.com sociologul Gelu Duminică.

Numărul de copii a scăzut dramatic

Speranța de viață a crescut mult în România, ceea ce înseamnă că românii mor mai târziu decât acum 15 ani, datorită accesului la asistență medicală și medicamente. Cu toate acestea, calitatea vieții din România nu îi convinge pe tineri să dea naștere la mai mult de un copil.

"Într-adevăr și numărul de copii a scăzut dramatic. Noi plătim și acum tributul politicii prenataliste din anii '70. Ca să ai spor demografic pozitiv, trebuie să faci trei copii, ceea ce înseamnă că numărul familiilor cu mai mult de doi copii este din ce în ce mai mic", a completat Gelu Duminică.

Ce a dus la sporul demografic negativ

Sunt mai multe cauze care au dus la un spor demografic negativ. De pildă, cifrele INS arată că în luna iunie 2021 s-au născut 14.877 copii, cu peste 600 mai puțini decât în iunie 2020.

"În primul rând, numărul de avorturi este foarte mare în România. În al doilea rând, nu avem educație sanitară. Poate cel mai important aspect e legat de calitatea vieții. Românii fac copii dar nu în țară, ci acolo unde migrează, pentru că mediul din România nu mai este considerat un mediu propice dezvoltării copiilor. Sau, dacă fac copii, se opresc la unul", a mai spus Gelu Duminică.

Femeile amână vârsta la care nasc

De asemenea, lipsa infrastructurii, puterea economică sunt și ele importante când vorbim despre motivele pentru care românii nu mai fac copii.

"Modelul cultural s-a schimbat foarte mult. Înainte, femeia era considerată în deplinătatea dezvoltării sale în momentul în care era așezată la casa ei și avea un copil. În prezent, să fii femeie înseamnă să fii independentă, să ai un buget, să finalizezi studiile universitare, ceea ce e foarte bine", a apreciat sociologul.

Potrivit ultimelor cifre Eurostat, vârsta medie la care româncele devin mame este 26,5 ani. Cu toate acestea, femeile din România fac primul copil mai devreme decât cele din Italia, Spania sau Luxemburg, care se încumetă să devină mame abia după împlinirea vârstei de 30 de ani, motivele amânării fiind însă similare cu cele de la noi.

Natalitate scăzută și în alte țări

România nu este singura țară din Uniunea Europeană care înregistrează un declin demografic, tendința este aceeași în întreaga Europă, unde an de an se nasc tot mai puțini copii. "Declinul demografic nu e o chestiune românească, însă la noi e mai vulnerabil", a punctat Gelu Duminică.

Spre exemplu, în Danemarca, experții au constatat că 10% din bebelușii danezi sunt concepuți în timpul vacanței. În prezent, rata natalității în Danemarca este de 1,67 de copii pentru o femeie.

Situația este dramatică și în Germania, unde rata natalității a scăzut la 1,4 copii pentru o femeie. La rândul lor, autoritățile din Franța au pus la punct un sistem prin care să ofere sprijin financiar familiilor care vor să facă doi sau mai mulți copii, discuții pentru stimularea natalității existând și în țări precum Japonia, Coreea de Sud și Rusia.

Ce șanse are Edi Iordănescu să rămână selecționerul României: ”Eu am discuții în fiecare zi”

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că sentimentul pe care îl împărtăşeşte cu selecţionerul Edward Iordănescu...

Dacă “fiecare gospodină trebuie să știe să conducă statul”, orice bucureștean trebuie să știe să conducă PMB

Lenin a fost un vizionar, iar una din maximele lui, pe care o regasiti in titlu, pare a fi valabila si in Romania zilelor noastre... Aceasta este o radiografie a momentului politic actual, cu...