31 de ani de la mineriada din 13-15 iunie si niciun vinovat. Cum au fost prezentate evenimentele in presa

Duminica, 13 Iunie 2021, ora 11:52

   

31 de ani de la mineriada din 13-15 iunie si niciun vinovat. Cum au fost prezentate evenimentele in presa
In urma cu 31 de ani, actiunea in forta a autoritatilor pentru a indeparta ultimii manifestanti ramasi in Piata Universitatii dupa protestul anticomunist maraton inceput in 22 aprilie 1990 instaura in centrul Capitalei violenta si teroarea, punctul culminant fiind atins odata cu venirea minerilor. Patru oameni au murit si peste 1.300 au fost raniti.

In presa vremii, relatarile despre ceea ce s-a intamplat in 13 - 15 iunie oscilau intre "tentativa de lovitura de stat"si "dovada gravei crize morale" prin care trecea tara avand drept consecinta "intoarcerea la epoca de piatra".

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost a treia ocazie in care FSN a utilizat minerii din Valea Jiului ca forta de represiune impotriva celor care contestau regimul instaurat dupa Revolutia din decembrie 1989, insa brutalitatea interventiei a fost fara precedent. Prima mineriada a fost o reactie la o manifestatie antiguvernamentala de amploare din 28 ianuarie 1990 care a determinat interventia a circa 5.000 de mineri din Valea Jiului care au devastat, a doua zi, sediul PNL.

Pe 19 februarie, Frontul a recurs din nou la mineri dupa ce, in ziua precedenta, o demonstratie anticomunista a degenerat si s-a terminat cu devastarea sediului Guvernului. La sosirea minerilor, fortele de ordine restabilisera ordinea si nu s-au inregistrat violente.

A treia mineriada a pus capat demonstratiei anticomuniste maraton din Piata Universitatii.



In 22 aprilie, un grup de persoane a ocupat piata si a declarat-o "zona libera de neocomunism". In zilele urmatoare, numarul celor care protestau a crescut, fiind zile in care si 50.000 de persoane protestau fata de guvernarea FSN. Presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN), Ion Iliescu, ii numea pe protestatari "huligani" si "golani". Ultimul apelativ a fost asumat de protestatari drept un titlu de onoare.

Ana Blandiana, Florin Iaru, Mircea Dinescu, Victor Rebengiuc, la acea vreme rector al Academiei de Teatru si Film, Ion Caramitru si Dragos Paslaru, regizorul Nae Caranfil, Alexandru Andries si Cristian Paturca, profesorul Emil Constantinescu, parintele Galeriu si disidenta Doina Cornea s-au numarat printre cei care au aparut in fata multimii pentru a-si arata sprijinul si implicarea.

Printre revendicarile "golanilor" din Piata Universitatii se aflau amanarea alegerilor, o noua lege electorala, aplicarea imediata a punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara care prevedea eliminarea fostilor activisti comunisti din viata politica si judecarea celor care au organizat si condus represiunea impotriva revolutionarilor din decembrie 1989.

Regimul condus de Ion Iliescu a refuzat sa dea curs solicitarilor. Intr-o sedinta a CPUN in care generali ai MAI se plangeau ca politistii care trebuiau sa asigure ordinea au fost agresati, Mircea Dinescu avertiza politia sa reziste tentatiei de a interveni in forta. "Sa nu ne trezim din nou cu minerii ca vin sa faca ordine in Capitala", spunea Dinescu. "S-ar putea", a comentat atunci Iliescu.

In pofida permanentizarii manifestatiilor anticomuniste din Piata Universitatii, FSN si Ion Iliescu au obtinut o victorie zdrobitoare la alegerile din 20 mai 1990. Iliescu devine presedinte al Romaniei pentru un mandat de doi ani, cu un scor de 85%, obtinut intr-un singur tur de scrutin. Confruntati cu evidenta faliei dintre doleantele lor si cele ale majoritatii populatiei, numarul protestatarilor din Piata scade apreciabil dupa alegeri.

Pe baza succesului din alegeri, conducerea FSN incearca pe 13 iunie 1990 evacuarea manifestantilor din Piata Universitatii, inclusiv cu ajutorul unor muncitori de la IMGB care scandau "Noi muncim, nu gandim" sau "Moarte intelectualilor". Cei din Piata Universitatii au ripostat la violentele fortelor de ordine mergandu-se pana la asedierea si incendierea sediilor Ministerului de Interne si Politiei Capitalei, desi era neclar cine au fost autorii incendierii - manifestantii sau autoritatile.

De asemenea, a fost intrerupta emisia TVR, desi televiziunea nu incetase sa emita in circumstante mult mai severe in zilele Revolutiei. Intr-un discurs tinut in seara acelei zile, Ion Iliescu a calificat luptele de strada drept "o rebeliune de tip legionar ": "Avem de-a face cu o incercare de rebeliune de tip legionar. Elemente declasate, manevrate de forte interesate in destabilizarea tarii si ignorarea optiunii exprimate de poporul nostru s-au dedat la acte grave de violenta".

"Chemam toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul cladirii guvernului si televiziunii pentru a curma incercarile de forta ale acestor grupuri extremiste, pentru a apara democratia atat de greu cucerita", era apelul lui Ion Iliescu in 13 iunie 1990.

Pana seara, fortele de ordine ale MAI au golit Piata Universitatii, iar o parte din protestatari au fost retinuti. Practic, "Golaniada" fusese deja oprita.

Ziarele centrale au relatat diferit evenimentele.



Joi, 14 iunie 1990, Adevarul publica "Reportajul celei mai fierbinti zile, inceputa cu rasaduri de flori, terminata cu morti, raniti si incendii", relatare pe ore din Piata Universitatii. In plus, preciza ca bande legionare, in uniforme, isi facusera aparitia in Piata. Adevarul titra ca "lovitura de stat a esuat".

Libertatea a avut ca titlu de prima pagina "Terorism la scena deschisa". Era invocat "veninul urii" transmis in scris sau prin portavoce pe caldaramul stropit cu sangele martilor din 21-22 decembrie, dar era amintita si devastarea sediilor Partidului National Taranesc si Partidului National Liberal.

"O actiune de curatire prost gandita si ineficient executata - detonatorul unui val de violenta fara precedent in Romani", "Epicentrul unui nou seism provocat de intoleranta, fanatism, ura si violenta calculata" si "Flacara democratiei palpaie fara viitor sub vijelia nostalgiei dreptatii intemeiate pe bata si cutit", scria Libertatea.

A doua zi, au ajuns in Capitala cateva mii de mineri care, impreuna cu fortele de ordine, declanseaza o represiune brutala impotriva opozantilor cunoscuti ai FSN. Sediile partidelor istorice si cel al Universitatii sunt devastate, iar minerii, ajutati de fortele de ordine, au batut si retinut orice persoana considerata suspecta.

Profesori universitari au fost batuti, iar un miner a vrut sa-l decapiteze cu toporul pe Marian Munteanu, care era deja inconstient din cauza batailor. Dincolo de tintele prestabilite si identificate cu ajutorul politiei si SRI, au fost maltratati si bucuresteni alesi la intamplare de pe strazi, cu predilectie pentru cei cu barba, cu ochelari sau cu o vestimentatie considerata nonconformista.

Cei arestati au fost dusi la Magurele, unde au fost din nou batuti de catre politisti si retinuti fara respectarea procedurilor judiciare. Potrivit procurorilor militari, la capatul celor trei zile de represiune, bilantul era sinistru: patru persoane au fost ucise prin impuscare, trei au fost ranite tot prin impuscare, peste 1.200 de persoane au fost maltratate si lipsite abuziv de libertate.

Romania Libera nota: "Autoritatile prefera violenta".



In acele zile, Iliescu li s-a adresat de doua ori minerilor, prima data pe 14 iunie. "Dragi mineri, ma adresez dumneavoastra multumindu-va pentru raspunsul de solidaritate muncitoreasca. Delegatia de mineri, in frunte cu domnul Cozma, se va deplasa spre Piata Universitatii pe care vrem sa o reocupati dumneavoastra", a spus Iliescu.

A doua zi, minerii s-au adunat la Romexpo pentru a-l asculta din nou pe presedinte. "Va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat in aceste zile, ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica si muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu", le-a spus Iliescu minerilor inainte de reintoarcerea lor in Valea Jiului.

In 15 iunie 1990, Adevarul relua ideea de "lovitura de stat". Tentativa fusese pregatita din timp,, iar "Cavalerii Apocalisului" erau considerate si ziarele Dreptatea si Romania Libera, care ar fi impartit manifeste prin care au fost chemati oamenii in Piata pe 24 mai, dupa alegeri.

"Dovezi ca sume mari (in jur a o suta milioane lei) s-au investit in aceasta Piata ne-au pus in stare de alarma, dar calmul aparent nu ne-ar fi dat crezare si n-am facut publice astfel de date", scria Adevarul.

In aceeasi zi, Libertatea scria, intre altele: "O institutie << disparuta >> peste noapte - Politia Capitalei", relatand un incident la sediul acesteia, la care ar fi participat pana la 500 de persoane "inarmate cu o larga panoplie de argumente democratice - capete de bara, leviere, bate". Manifestantii cereau eliberarea celor arestati din Piata Universitatii.

Cateva zile mai tarziu, pe 19 iunie, Romania Libera sublinia ca "nu a incitat in nicio imprejurare la destabilizare, violenta, manifestari extremiste contrarii ordinii de drept si legalitatii statului" si, referindu-se la violentele recente, titra pe prima pagina: "De la epoca de aur la epoca de piatra - O grava criza morala".


"Este greu de inteles cum un grup social (demn de stima altminteri, ca orica altul) a fost ales sa reprezinte instanta suprema de ordine si decizie in Capitala. Ca urmare a acestei ciudate investituri, minerii au decis interzicerea publicatiei noastre, au amenintat, au devastat sediile unor facultati, ale unor partide, locuinte particulare si au molestat pe cine au vrut cu o cruzime inimaginabila", nota editorialul.

"Pe fondul acestei ample actiuni de violenta, care s-a prelungit, tara s-a trezit intr-o grava criza morala, opozitia a fost practic intimidata, iar adevarul sechestrat. Ne asteapta o perioada grea, pe care nimeni nu si-ar fi imaginat-o in ziua de 22 decembrie", scria Romania Libera.

Reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii de fortele de ordine sprijinite de mineri, in intervalul 13 - 15 iunie, s-a soldat cu decesul a patru persoane, ranirea prin impuscare a altor trei, precum si cu vatamarea corporala si lipsirea de libertate a peste 1.000 de persoane in zilele de 14 si 15 iunie 1990.

In urma cu exact patru ani, dosarul Mineriadei ajungea in instanta



Parchetul Inaltei Curte de Casatie si Justitie a anuntat in 13 iunie 2017 ca procurorii militari au finalizat cercetarile in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 si au trimis in judecata, pentru crime impotriva umanitatii, 14 persoane, intre care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si Miron Cozma. In mai 2019, ICCJ a decis restituirea dosarului la Parchet, iar in februarie 2020 Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) a contestat decizia judecatorului de la Curtea Suprema.

Potrivit procurorilor, in zilele de 11 si 12 iunie 1990 autoritatile statului au hotarat sa declanseze un atac violent impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti, in acest atac fiind implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii.

Au fost trimisi in judecata: Ion Iliescu, la acea data presedinte al Romaniei si presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si presedinte ales al Romaniei, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar, Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru, Virgil Magureanu, director al Serviciului Roman de Informatii si general in rezerva Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al Romaniei si sef al Directiei Procuraturilor Militare, pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) - 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane) - 1.388 de acte materiale si art. 439 alin. 1 lit. j (vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane) - 1250 de acte materiale.

De asemenea, au fost trimisi in judecata amiralul in rezerva Emil Dumitrescu, la data savarsirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne, pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1, lit. g (1388 de acte materiale) si art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal, Cazimir Ionescu, vicepresedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, Adrian Sarbu, la acea data sef de cabinet si consilier al primului ministru, Miron Cozma, presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului", Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni, Cornel Plaies Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor, pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) si art. 439 alin. 1 lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal.

In dosarul Mineriadei, procurorii militari i-au trimis in judecata si pe generalul in rezerva Vasile Dobrinoiu, comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne, colonel in rezerva Petre Peter, comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele, apartinand Ministerului de Interne, pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) si art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte materiale) din Codul penal si Alexandru Ghinescu, director al I.M.G.B., pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1 lit g (5 acte materiale).

Conform procurorilor, in zilele de 11 si 12 iunie 1990, autoritatile statului au hotarat sa declanseze un atac violent impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti, care militau in principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara si isi exprimau, in mod pasnic, opiniile politice in contradictie cu cele ale majoritatii care forma puterea politica la acel moment. In acest atac au fost implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii, arata procurorii.

Ei mentioneaza ca atacul a fost pus in practica in dimineata zilei de 13 iunie 1990, avand urmatoarele consecinte: moartea prin impuscare a patru persoane (fapte ce constituie tot atatea acte materiale ale infractiunii), vatamarea integritatii fizice sau psihice a unui numar total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atatea acte materiale ale infractiunii) si privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui numar total de 1.250 de persoane.

In cadrul acestei actiuni, peste doua sute de persoane au fost ridicate si transportate la o unitate militara a Ministerului de Interne din localitatea Magurele, unde au fost retinute pana in dupa amiaza aceleiasi zile, cand au fost lasate sa plece, dupa o cercetare sumara, iar concomitent s-a patruns in forta, fara drept, in sediul Institutului de Arhitectura si al Universitatii din Bucuresti, fiind perchezitionate mai multe birouri, persoanele aflate in incinta fiind evacuate prin acte de violenta.

"Conform hotararii luate de catre presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, primul-ministru al Guvernului Romaniei, viceprim-ministrul, conducatori ai institutiilor de forta, precum si de catre persoane din conducerea Frontului Salvarii Nationale, in Piata Universitatii au fost adusi muncitori de la Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti, coordonati de directorul acesteia.

Muncitorii s-au manifestat violent, agresand fizic persoanele intalnite in zona Institutului de Arhitectura, dupa care au ocupat Piata Universitatii impreuna cu fortele de ordine, pentru a impiedica revenirea manifestantilor. Actiunile intreprinse de autoritatile statului au generat o riposta violenta din partea opozantilor, astfel ca au fost incendiate sediile Politiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Romane si Serviciului Roman de Informatii", noteaza procurorii.

Anchetatorii mai spun ca s-a facut uz de arma cu munitie de razboi de catre fortele de ordine, in aceste imprejurari fiind impuscate mortal patru persoane, iar alte trei au fost ranite, de asemenea, prin impuscare.

Represiunea autoritatilor a continuat in zilele de 14 si 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfasurat impreuna cu minerii si muncitorii din mai multe judete ale tarii, care devenisera o adevarata forta de ordine, paralela cu cele recunoscute si organizate potrivit legii. In acest context, minerii adusi in Bucuresti au devastat sediile partidelor politice nou infiintate sau reinfiintate dupa Revolutia din decembrie 1989 si care se aflau in opozitie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucurestiului si alte persoane avand legatura cu manifestatiile din Piata Universitatii, imaginile cu actele de violenta comise de mineri pe strazile orasului fiind mediatizate in intreaga lume.

"Aceste evenimente au fost urmarea actelor de diversiune si manipulare a opiniei publice de catre autoritatile statului reprezentate de catre inculpati, care au prezentat manifestatiile din Piata Universitatii intr-un mod distorsionat si au acreditat ideea ca ele sunt determinate de o asa-zisa "rebeliune de tip legionar".

Manifestantii care isi exprimau opiniile politice au fost prezentati ca persoane cu ocupatii infractionale, "elemente extremiste, reactionare", fiind etichetati de presedintele ales al Romaniei ca fiind "golani". Persoanele care au fost ridicate din Piata Universitatii, impreuna cu altele considerate ca avand legatura cu manifestatiile, au fost duse cu forta in cazarmi apartinand Ministerului de Interne, fiind private de libertate intr-un mod nelegal si in spatii total improprii pentru detinerea unor persoane.

Privarea de libertate fara forme legale a acestora a durat pana cel mai tarziu pe data 21 iunie 1990. (...) obiectul acestei cauze il constituie faptele comise incepand cu luarea hotararii de a lansa atacul indreptat impotriva populatiei civile, pana la punerea in libertate a ultimei persoane private de libertate in mod nelegal", mai arata anchetatorii.

In acest dosar au fost audiate 46 de persoane avand calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vatamate, 146 de succesori ai victimelor si 589 de martori, fiind emise aproximativ 2.300 de citatii.

Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul intocmit in acest caz are 2.000 de file.

Dosarul Mineriadei, retrimis Parchetului



In 10 decembrie 2020, decizia de retrimiterea a dosarului catre Parchet a devenit definitiva, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins toate contestatiile depuse de Parchetul General, partile vatamate si de unul dintre inculpati.
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: NEWS.RO

Articol citit de 2529 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
Te-o
rank 5
Justitia romana este infestata cu elemente pro-comuniste,scolite
in Universitatile care au predat "dreptul socialist",multe slujind cu slugarnicie fortele anti democratice care au deturnat spiritul revolutiei ,in frunte cu agentul KGB Iliescu & Camarila!
De 30 de ani "justitia romana"s-a dovedit incompetenta ,daca nu sabotoare,a defini pe vinovati(de fapt secretul lui Polichinelle ,fiind cunoscuti de toti romanii ,cat de cat inteligenti)!
Ce asteapta ICCJ,sa moara principalul criminal Iliescu?
Faptele sunt evidente,***,ranitii,torturatii sunt dovezi absolute!
Iar Iliescu s-a autodenuntat ca principalul vinovat cand a multumit repetat,minierilor pentru crimele comise,atat de ei cat si de organele de "ordine",drept "solidaritate muncitoreasca"!!!!
Ghinionul "magistratilor"care saboteaza inchiderea actului de justitie prin condamnari definitive,este interventia UE unde a declarat ca faptele de genocid sunt INPRESCRIPTIBILE!
Eu cred ca,in mod exceptional,criminalii ar trebui condamnati inclusiv "post mortem"prevenindu-se intrarea lor in istorie ,in mod fals "curati"!
Ar fi o crima impotriva poporului roman si a istoriei sale!
Paralel trebuie deschise anchete contra "magistratilor"care au blocat sentintele ,fiind asociati morali la genocid!Teo
info
rank 5
De unde sa scoatem noi...
...elemente pro-capitaliste, democratice si etic-morale? Atat in politica, cat si in Justitie. Mai ales atunci, dar chiar si acum. Atunci ar fi trebuit intervenit activ si insistat, fierul sa fie batut cat e cald. Acum ce sa mai cautam? Potcoave de cai morti?
Ori atunci stim bine ce s-a intamplat. In alegerile de la 20 Mai 1990 (asa numita "Duminica a orbului"), la care au participat foarte multi cetateni (au fost cele mai populate alegeri post-comuniste), reprezentantii socialisti (evident proveniti din cercurile inalte ale partidului comunist, chiar daca s-au numit esalonul 2) au castigat lejer. Ion Iliescu cu 85% (!!), iar FDSN (care a preluat, practic structurile si organizarile partidului comunist proaspat desfiintat) 65%. Chiar daca cifrele s-au mai micsorat, puterea a ramas aceeasi si dupa alegerile din 1992. Deci, pentru 6 ani, acestia au capatat legitimitate din partea populatiei sa hotarasca destinele tarii si inclusiv sa culeaga si sa pastreze dovezi privind mineriada din Iunie 1990. Este lesne de inteles care au fost interesele si cum s-a procedat. Timpul a trecut si a diminuat dramatic sansele de a prezenta dosare complete si dovezi care sa nu poata fi contestate in instanta. In vidul de legislatie si lipsa de proceduri de atunci, cei care au mai ramas in viata pot comuta relativ usor vina organizarii mineriadelor pe cei care au disparut deja. Prinde orbul, scoate-i ochii.
MacGigi
rank 5
Nu am citit aceasta lunga poliloghie. Justitia nu se face pe Ziare.
Ea se face numai in tribunal. Daca justitia romana nu este capabila sa discearna intre o crima impotriva poporului si o bataie intre bisnitzari, atunci sa renunte la functiile sale si sa se pensioneze.

Dupa cate stiu, Mineriada a ajuns la CEDO. La fel ar trebui sa ajunga si 10 august 2018. Aceste crime impotriva poporului romana trebuiesc denuntate si pedepsite cu toata asprimea posibila.
Kogaion78
rank 2
...da maaaa!.....nu-i rezolvat niik!.......klemm s-a nascut in lume!
......ce dreac vreti sa se rezolvew ????.....daca "se rezolva" ceva.....atunci se recunoaste crima ww2!.....si crimele dupa!....marea (re_inhaitare din '92 si pina in zilele noastre si ale skeleratului-delanoic klemm si mojordomului-osamian joe-luzero visarionovici!......cum dreac sa se recunoasca crima ww2 ????......
....blestemul delanoic va sfirsi intr-un nou conflict generalizat!!!.......nuclear!!!......de fapt toata "istoria" dupa ww2 este saga amerlocului cremenal global care va face o bucla inapoi la crima!.....vezi razboiul din vietnam!......si toate celelalte de fapt!.....daca facea binele, amerlocea nu ar fi cheltuit 5 trillioane pe nucleare numa el (!) si alte 3-5 pe razboaie plus bugetele militare!!!......daca nu-l subventiona pe stalin n-aveau toti zevzecii kalashnikoave si sukhoaie acu!.......si nici comunistii megatoane!....in timp ce amerlocea se concentra pe mica si reaua Romanie care a atacat perfid pe mama rusie (nu-i ashea ???) si a declaritorit razbel lu guudt ol' murrica!.......minca-i-ar shlogu pe toti imperialistii!......
Kogaion78
rank 2
.....noua ne-a "dat" skeleratu-vanzac de natiuni delano.......
......drept lideri nationali pe niste serial-killeri sadici blshevici de-ai lui!......
....ilici n-a vrut Romania libera....a omorit-o el inca o data si de-atunci ii siluieste cadavrul repetat ca serial-killeru bundy pe muierile alea daimonice amerloace!........
.......nimanui nu-i pasa de lovilutie mineriada si de 10 august!....ca-si recunoaste crima!.....
.....niik nu se va sechimba civilizat!....totu va sfirsi intr-un nou conflict generalizat!....care inerent va fi nuclear!.......
Gile
rank 5
Complicat de simplu
Cel mai grav lucru este ca, desi criminalul bolsevic Ion Ilici Iliescu este oficial retras din activitatea politică, regimul instaurat de el si creatia sa munstruoasa (mafia PSD), bazate pe structurile fostei Securităti si a nomenclaturii lui Ceausescu, trăiesc si infloresc la 31 de ani după mineriadă .
Nici azi nu se stie cine i-a omorat pe acei oameni, cine a bătut, cine a torturat. Nici azi nu a fost condamnat vreunul dintre cei care au planificat tentativa de lovitură de stat prin care criminalul bolshevic Ion Ilici Iliescu impreuna cu acolitii lui (adunati in mafia PSD) au vrut să scoată Romania de pe un curs democratic si să instaureze un regim de tipul celor din fostele republici ale URSS, după modelul din Belarus sau din Turkmenistan.
Se pare insa ca bolshevicii sunt intotdeauna mai presus de lege!

"Eu am in schimb impozit mare,
La bloc, pe scara, sobolani,
Am grija zilei de miine
Si niciodata n-am bani,

Am prins, copil, orasul Stalin
Si frig, si ploaie, si minciuni,
Nu pot sa rad voios, ca tine,
Nu pot sa cred in minuni.

Eu sunt somerul tau de maine
Si azi e ultima mea zi,
N-am nici platforma si nici sediu
Dar am dreptate, si tu stii.

Si am si-un vis, noapte de noapte:
Dau drumul la televizor,
Te vad pe tine-n dungi alb-negru
Si gardienii - ii vad color !"

https://youtu.be/sqitwqQiaU8
Gile
rank 5
A se citi cu lamaie
Ciolacu : "Cu toate acuzele care s-au adus lui Ion Iliescu, Romania a luat-o in directia bună. Cu toate neajunsurile si cu toate bunele si relele, eu cred că Ion Iliescu a făcut mai mult bine Romaniei, decat rău.".

https://youtu.be/pRgB0IK6jgs
Nikk
rank 2
Nu sunteti corecti
Nu se poate sa nu nominalizati pe CTP, crucisetorul, etc. care a avut comentariul cel mai aplicat si adanc conspirat . De manual, as zice .Unu', doua d'astea intr'o viata apoi continui sa-ti cheltuiesti argintii si sa canti "la cap" in mass media pr'etena ...
florescujohn
rank 3
Justitia ca si tara: de cacao
Romania e perduta pentru totdeauna. O ocupatie straina s-ar putea sa termine porcaria, alta sansa nu exista.
Dati-le pensii speciale pentru ca va belesc si isi bat joc de ei.
Utilizator sters
Cum așa?
Doar a promis PNL la alegeri ca Justitia romana va deveni "curata". Drept care mnumirile de procurori sefi s-au facut ca...mai inainte 🤣🤣🤣
florescujohn
rank 3
Ciolacu si justitia
Dai cu maciuca dar dupa aia il bndjezi este o treaba care te apara in fata judecatorului.
Ar trebui sa ii aplicam lui filozofia asta.
Eroii Psd sint Iliescu si Nastase.
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor