România a rămas, din nou, fără ministru la Sănătate. Ioana Mihăilă din partea USR PLUS era cel de-al 21-lea ministru al Sănătății din ultimii 13 ani.
În plină pandemie și într-o criză sanitară greu de gestionat, stabilitatea la Ministerul Sănătății e cea care lipsește. Cei din sistem nu au fost însă surprinși de faptul că unul dintre cele mai importante portofolii a rămas fără șef.
Ce este mai intrigant, arată medicul Sorin Paveliu, medic internist și expert în politici de sănătate, e că pentru prima dată, la Sănătate nu există un interimar care să semneze acte normative sau care să dea ordine de ministru, atribuțiile nefiind delegate către vreun secretar de stat.
"Schimbarea deasă a miniștrilor nu e o meteahnă a Ministerului Sănătății. Mai grav mi se pare faptul că nu este un ministru al Sănătății, nu că și-a dat demisia. Premierul nu are de gând să numească un ministru interimar la Sănătate din rândul miniștrilor din cabinet. Attila Cseke este o opțiune bună, a fost un ministru al Sănătății bun, numai că nu va fi numit", a explicat pentru Ziare.com medicul Sorin Paveliu.
Potrivit acestuia, dacă într-o lume normală schimbarea miniștrilor ar fi ceva normal, în România nu poate fi vorba de așa ceva.
"Într-o lume normală schimbarea miniștrilor nu ar trebui să fie o problemă. Cu o condiție. Ca fiecare guvern să aibă în spate o strategie bine definită asupra a ceea ce urmează să se întâmple în Sănătate, ceea ce nu este cazul. Toată lumea știe că legea sănătății e depășită. La ședința de guvern de azi au participat cu titlu de invitat câte un secretar de stat din Ministerele rămase fără miniștri. E foarte importantă nuanța asta. Noi de fapt nu avem miniștri iar miniștri care și-au dat demisia nu au delegat funcțiile. Lucrul esențial e că nu avem un ministru, nu se pot da ordine de ministru, nu se pot promova acte normative. Așa situație inedită nu a fost niciodată", a completat expertul.
Despre cum se vede instabilitatea de la Ministerul Sănătății vorbește și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, obișnuit să aibă discuții cu un nou ministru la fiecare șase sau nouă luni, situație nemaiîntâlnită în alte state europene.
"Faptul că în fiecare an avem un ministru sau doi miniștri schimbați a ajuns să fie o normalitate pentru noi. Practic, așa funcționează Ministerul Sănătății: cu un ministru la șase luni sau la nouă luni. Astăzi deja am trecut de al doilea ministru al Sănătății, ne așteptăm la un al treilea, care sperăm să treacă anul. Din punct de vedere al pacienților, lucrurile au mers într-o zonă instabilă și incertă în ceea ce înseamnă accesul la servicii și la medicamente. Nu doar schimbarea miniștrilor a contat aici, ci și pandemia, care e principala problemă nerezolvată dar care afectează un întreg sistem", a explicat Radu Gănescu pentru Ziare.com.
Reprezentantul pacienților susține că, din punctul său de vedere, niciun partid politic și niciun guvern nu acordă de fapt importanță Ministerului Sănătății.
"Vedem și care e calitatea politicilor de sănătate, se vede faptul că lipsesc strategiile în sistem. E un sistem prost condus. Probabil cu următorul ministru o luăm de la capăt", spune Radu Gănescu.
Ioana Mihăilă a fost a treia femeie care a ocupat funcția de ministru al Sănătății, după Daniela Bartoș, în anii 2000 și Sorina Pintea, în anul 2018.
Mihăilă a publicat în seara zilei de vineri, 3 septembrie, toate achizițiile din sistemul public de sănătate în ultimii aproape 2 ani.
Decizia vine în contextul crizei guvernamentale și a depunerii moțiunii de cenzură de către USR PLUS, moment ce înseamnă practic plecarea miniștrilor acestui partid din Guvern. Sunt publicate achizițiile realizate de către spitale publice, direcții de sănătate publică, servicii de ambulanță și alte instituții din subordinea Ministerului Sănătații.