Populația Europei, cufundată în singurătate și depresie. Care au fost consecințele restricțiilor asupra stării de sănătate a oamenilor

Miercuri, 28 Iulie 2021, ora 03:40
3753 citiri
Populația Europei, cufundată în singurătate și depresie. Care au fost consecințele restricțiilor asupra stării de sănătate a oamenilor

Pandemia și-a pus amprenta asupra problemelor de sănătate mintală ale europenilor, cel mai recent studiu evidențiind că izolarea și fenomenul singurătății s-au acutizat începând cu luna martie 2020. Pe fondul acestora, consumul de alcool și de droguri au crescut, iar mediul online a devenit un refugiu în special pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.

Concret, cel mai recent raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene subliniază că, dacă la precedentul raport din 2016, 12% din cetățenii europeni se simțeau singuri, situația s-a înrăutațit în timpul pandemiei. Mai exact, numărul celor care au declarat că s-au simțit singuri din cauza restricțiilor s-a dublat.

Bătrânii, cei mai vulnerabili

Spre exemplu, raportul subliniază că, de departe, cei mai vulnerabili au fost bătrânii. Totuși, cei mai sever afectați de restricțiile impuse de autoritățile din întreaga Uniune Europeană au fost tinerii.

Persoanele singure s-au simțit și mai izolate decât cele care au petrecut perioada de carantină în familie sau în cuplu, se mai arată în documentul citat. În ceea ce privește împărțirea pe regiuni, nordicii au resimțit mai puțin fenomenul singurătății.

Care europeni s-au simțit cei mai singuri

În schimb, vest europenii, sud europenii și est europenii au resimțit mai acut singurătatea și efectele restricțiilor impuse de autorității. Pandemia a mai arătat că fenomenul singurătății a fost resimțit de femei și de bărbați în egală măsură, precum și în mediul rural și în mediul urban.

"A crescut numărul copiilor care nu au putut dormi noaptea. Conflictele în familie, certurile, îngrijorările au crescut și ele în pandemie. Din păcate, tulburările emoționale și mai ales anxietatea sunt în creștere. De asemenea, depresia și chiar internările in serviciile de psihiatrie au fost în creștere. E nevoie de sprijin pentru acești tineri care sunt afectați pe parte de socializare. S-au simțit cumva închiși în casă, au simțit o anumită presiune, inclusiv pe cea a părinților", a explicat pentru Ziare.com psihologul Mihai Copăceanu.

Legătura dintre singurătate și starea de sănătate

Raportul elaborat de experții europeni arată că există o legătură directă între starea de sănătate și sentimentul de singurătate. Concret, evidențele notează că persoanele mai în vârstă se confruntă cu serioase riscuri medicale, precum deces prematur, o potențială apariție a demenței, boală coronariană sau chiar risc de atac cerebral.

De cealaltă parte, adulții tineri care se confruntă cu sentimentul de singurătate pot dezvolta probleme de sănătate mintală, nu se odihnesc suficient și își pierd din abilitățile de a face față stresului.

Mai multe internări în spitale

Conform specialiștilor, este esențial ca guvernele să înțeleagă că o stare de sănătate precară combinată cu sentimentul acut de singurătate poate duce la creșterea numărului de internări în spitale, ceea ce ar putea însemna o creștere a presiunii pe sistemele de sănătate.

"La mine în cabinet au început să apară părinți cu copii de 16 - 17 ani, și m-au rugat să stau de vorba cu copiii pentru că au niște gânduri și niște idei. Din cauza restricțiilor și a dificultăților de adaptare, îi afectează aceste gânduri, unele suicidale. Copiii care rămân singuri și ai căror părinți au plecat în străinătate sunt și mai afectați. Nu au niciun fel de sprijin", a explicat și medicul psihiatru Alexandru Paziuc.

Acoperirea mediatică, în întreaga UE, a fenomenului singurătății s-a dublat și în timpul pandemiei, gradul de conștientizare a problemei variind foarte mult de la un stat membru la altul.

Care sunt semnele depresiei

Specialiștii susțin că sunt și câteva semnale de alarmă de luat în calcul. O dispoziție tristă, fără motiv, în majoritatea timpului, pentru două săptămâni la rând, e un astfel de semnal de alarmă. De asemenea, pierderea interesului pentru activități care înainte erau considerate relaxante: citit, privit la televizor, ieșit cu prietenii, în condiții de siguranță, sunt alte semne de întrebare.

Problemele de apetit și scăderea bruscă în greutate fără a intenționa acest lucru sunt semne ale depresiei. Insomniile și o stare de rău care predomină, dar care se estompează la amiază pot fi, la rândul lor, semnale de alarma. Nu în ultimul rând, un sentiment de neajutorare și gândurile negre despre sine sunt alte semne ale depresiei.

Costurile cu problemele de sănătate mintală

Costurile legate de sănătatea mintala a tinerilor, generate de pandemia COVID-19 s-ar putea ridica la 0.5% din PIB-ul global.

Specialiștii estimează ca 157 de miliarde de euro vor reprezenta cheltuieli directe în sistemele de sănătate, 67,6 miliarde de euro investiții în îmbunătățirea programelor de securitate socială și 120,5 miliarde de euro costuri directe legate de rata mai mică de ocupare a forței de muncă și scăderea productivității.

Citeste si:
Primarul unei localități din Vaslui, găsit mort în clinica în care se internase pentru a se vindeca de depresie
Primarul unei localități din Vaslui, găsit mort în clinica în care se internase pentru a se vindeca de depresie
Cristi Spiridon, primarul comunei Pogana din județul Vaslui, a fost găsit mort vineri, 17 septembrie, într-o clinică privată din județul Alba, în care se internase pentru a se vindeca de...
Costurile uriașe ale pandemiei. Cât a plătit România pentru vaccinuri și cât costă spitalizarea pacienților COVID
Costurile uriașe ale pandemiei. Cât a plătit România pentru vaccinuri și cât costă spitalizarea pacienților COVID
Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, a făcut un scurt calcul cu privire la costurile pandemiei COVID. Calculele, ce au în vizor doar costurile...
Sursa: Ziare.com