Raportul global privind crizele alimentare releva amploarea acestora in contextul noilor riscuri generate de COVID-19 in tarile vulnerabile

O alianta internationala formata din agentii ONU, organizatii guvernamentale si neguvernamentale, avand drept scop eliminarea principalelor cauze ale foametei extreme, a publicat o noua editie a Raportului global anual privind crizele alimentare.

Raportul Retelei globale de combatere a crizelor alimentare indica faptul ca, la finele anului 2019, 135 de milioane de persoane din 55 de tari si teritorii s-au confruntat cu insecuritate alimentara acuta* (Faza 3 conform IPC/CH si peste aceasta).

De asemenea, in cele 55 de tari afectate de crize alimentare incluse in raport, 75 de milioane de copii erau subdezvoltati si 17 milioane erau subponderali in 2019.

Acesta este cel mai mare nivel al insecuritatii alimentare acute* si al malnutritiei documentat de catre Retea de la prima editie a raportului, publicata in 2017.

Mai mult, in 2019, 183 de milioane de persoane au fost incadrate in situatie accentuata (Faza 2 conform IPC/CH) - la un pas de foamete acuta si cu riscul de a ajunge intr-o situatie de criza sau intr-o stare mai grava (minim Faza 3 conform IPC/CH) in cazul confruntarii cu un soc sau un factor de stres, precum pandemia de COVID-19.

Mai bine de jumatate (73 de milioane) dintre cele 135 de milioane de persoane vizate de raport traiesc in Africa, 43 de milioane traiesc in Orientul Mijlociu si Asia, iar 18,5 milioane provin din America Latina si Caraibe.

Principalii factori determinanti ai tendintelor analizate in raport au fost: conflictele (factorul cheie ce a condus la insecuritate alimentara acuta in cazul a 77 de milioane de persoane), vremea extrema (34 de milioane de persoane) si turbulente economice (24 de milioane).

Insecuritatea alimentara acuta apare in situatia in care imposibilitatea unei persoane de a consuma hrana adecvata ii pune in pericol iminent viata sau mijloacele de subzistenta.

Aceasta are la baza o serie de parametri acceptati la nivel international pentru masurarea foametei extreme, precum Cadrul integrat de clasificare a fazelor securitatii alimentare (IPC, dupa denumirea din limba engleza) si Cadrul armonizat (CH, dupa denumirea din limba franceza).

Este mai grava decat / nu este identica cu foametea cronica, dupa cum arata si raportul anual al ONU privind Starea securitatii alimentare si a nutritiei la nivel mondial. Foametea cronica apare cand o persoana nu are posibilitatea sa consume un timp indelungat suficienta hrana pentru a mentine un stil de viata normal si activ.

Raportul Retelei globale de combatere a crizelor alimentare, principalele sale constatari, declaratiile partenerilor si produsele multimedia ce prezinta continutul acestuia sunt acum disponibile la urmatoarele adrese:

- Pagina web a Retelei globale de combatere a crizelor alimentare: http://www.fightfoodcrises.net/food-crises-and-covid-19/en/

- Platforma Retelei de informare cu privire la securitatea alimentara (FSIN): www.fsinplatform.org

Despre Reteaua globala de combatere a crizelor alimentare

Scopul Retelei globale de combatere a crizelor alimentare este sa conecteze mai bine, sa integreze si sa indrume initiativele, parteneriatele, programele si politicile existente in vederea abordarii sustenabile a principalelor cauze ale crizelor alimentare.

Raportul global privind crizele alimentare este publicatia emblematica a Retelei globale de combatere a crizelor alimentare, beneficiind de sprijinul Retelei de informare cu privire la securitatea alimentara (FSIN).

Raportul este rezultatul unei analize multiparteneriale fondate pe consens, in care sunt implicati 16 parteneri internationali din domeniul ajutorului umanitar si al dezvoltarii (in ordine alfabetica): Agentia ONU pentru Refugiati (UNHCR), Agentia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internationala (USAID), Autoritatea Interguvernamentala pentru Dezvoltare (IGAD), Clusterul global pentru nutritie, Clusterul global pentru securitate alimentara, Comitetul Permanent Interstatal de Lupta impotriva Secetei in Sahel (CILSS), Comunitatea pentru dezvoltare sudafricana (SADC), Fondul Natiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Institutul International de Cercetare in domeniul Politicilor Alimentare (IFPRI), Oficiul Natiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO), Programul Alimentar Mondial al Natiunilor Unite (PAM), Reteaua sistemelor de avertizare timpurie a foametei (FEWS NET), Sistemul de Integrare Central-Americana (SICA), Unitatea globala pentru sprijinirea Cadrului integrat de clasificare a fazelor securitatii alimentare (IPC) si Uniunea Europeana (EU).

Despre UNICEF

UNICEF este prezent in Romania si in alte 190 de tari si teritorii pentru a promova supravietuirea si dezvoltarea copiilor din perioada copilariei mici pana la adolescenta.

In Romania, UNICEF lucreazaimpreuna cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autoritati locale, societatea civila, sectorul privat, parteneri nationali si internationali si mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educatie timpurie de calitate si la scoala, pentru protejarea adolescentilor si monitorizarea drepturilor copilului, pentru protectie sociala si pentru mobilizarea de resurse in beneficiul copiilor. Pentru mai multe informatii despre UNICEF si activitatea sa, vizitati https://www.unicef.org/romania/ro.

Urmariti UNICEF in Romania pe Facebook si Instagram.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...