FOTO VIDEO Sapte ani de la accidentul aviatic din Apuseni. Anchetele s-au finalizat cu concluzia clasica: "mortul e de vina". Cum au esuat inca o data institutiile statului

Sapte ani se implinesc miercuri, 20 ianuarie 2021, de la tragedia aviatica din Muntii Apuseni, in urma careia a murit pilotului Adran Iovan si studenta la Medicina Aura Ion.

Pe langa cele doua victime, au ramas in memoria colectiva esecul interventiei de cautare organizata de autoritati, dar si imaginea celor trei "eroi" din comuna Horea care au ajuns primii la locul accidentului, dupa mai bine de cinci ore de balbe ale institutiilor statului. Singurele efecte au fost cateva demisii ale unor sefi, in timp ce anchetele penale au fost "ingropate". Nici pana astazi, autoritatile nu au fost capabile sa explice organizarea haotica a activitatilor de cautare, precum si imposibilitatea ca un avion prabusit sa nu poata fi gasit pentru o perioada atat de lunga de timp.

Motii din Apuseni traiesc in continuare cu convingerea ca ar fi gasit aeronava mult mai repede daca ajutorul lor era solicitat imediat dupa accident. Oamenii au aflat de la televizor ca, undeva, in zona, a avut loc o catastrofa. Sute de sateni-voluntari s-au mobilizat foarte rapid pentru a cauta si salva victimele. Gheorghe Trif, Gheorghe Giurgiu si Argentin Todea sunt persoanele care au ajuns primele la locul tragediei. Au facut tot ce au putut pentru a salva ranitii, dar nu au mai putut face nimic pentru pilot si studenta.

Oficial, pilotul Adrian Iovan este considerat vinovat pentru prabusirea aeronavei. Accidentul a avut loc in 20 ianuarie 2014. Aeronava Britten Norman Islander BN 2A-27, singura de acest tip ce se mai afla in dotarea Scolii Superioare de Aviatie Civila, s-a prabusit pe muntele Petreasa din Muntii Apuseni, la peste 1.400 de metri altitudine, intr-o padure de la limita dintre judetele Alba si Cluj.

Nu s-a putut localiza telefonul medicului Zamfir

In accident, au fost raniti copilotul Razvan Petrescu si medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Catalin Pivniceru de la Spitalul "Sfanta Maria" si Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beius, judetul Bihor. Echipa medicala din avion mergea de la Bucuresti la Oradea, unde urma sa preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Femeia care urma sa primeasca ficatul de la donatorul din Oradea a decedat ulterior.

Anuntarea accidentului a fost facuta prin 112 de dr. Zamfir la ora 16:16. La cautare au participat peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, politisti si salvamontisti, din judetele Cluj, Bihor, Mures si Alba, precum si circa 200 de localnici din comuna Horea.

Epava avionului si victimele au fost gasite de cei trei localnici din comuna Horea dupa cautari care au durat peste cinci ore. Serviciul de Telecomunicatii Speciale si celelalte institutii cu atributii in domeniu nu au putut localiza cu precizie semnalul telefonului de pe care a realizat apelul medicul Zanfir. Motii din Horea au ajuns la locul prabusirii avionului in jurul orei 21.30.

Pilotul Adrian Iovan a fost gasit incarcerat, iar studenta era in stop cardio-respirator, cu hipotermie severa. Autopsiile au aratat faptul ca Aura Ion a murit in urma unui soc hipotermic asociat cu tulburari de dinamica respiratorie cauzata de un traumatism si compresiune toracica prelungita. In schimb, pilotul avionului care s-a prabusit in Apuseni, Adrian Iovan, a suferit un soc traumatic combinat cu soc hipotermic, traume si fracturi la maini si coaste.

In urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, in timp ce directorul general si directorul de operatiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Tot in urma accidentului aviatic a demisionat din functie si fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara ca la MAI nu s-a organizat celula de criza si ca regreta ca tragedia a avut loc in mandatul sau.

Firul evenimentelor

Aeronava cu sapte pasageri la bord, pilotata de Adrian Iovan, s-a prabusit pe muntele Petreasa (intre judetele Cluj si Alba), in jurul orei 15.45.

- ora 13.38: aeronava YRBNP tip BN2 a decolat din Bucuresti cu destinatia Oradea;

- ora 14.35: pilotul a solicitat coborarea la 3.050 de metri, din cauza givrajului (pelicula de gheata formata pe structura aeronavei);

- ora 14.42: pilotul a solicitat coborarea la 2.450 de metri si a comunicat ca schimba frecventa cu cea a Centrului de Informare a Zborurilor;

- ora 15.18: pilotul a intrat in legatura cu Centrul de control zonal Cluj; - intre orele 15.32 si 15.33, pilotul a incercat sa comunice cu un sector de control al traficului aerian, dar mesajele nu au fost intelese;

- La orele 15.45 si 15.49, operatorul Romatsa a incercat sa ia legatura cu aeronava, dar nu a primit niciun raspuns;

- ora 16.01 copilotul Razvan Petrescu l-a sunat pe tatal lui si i-a spus ca au aterizat fortat, intre Pestera Scarisoara si localitatea Belis, ca toti sunt in viata si ca el are picioarele rupte;

- 16.09: Inspectorul general al IGSU dispune constituirea grupei operative si alertarea ISU Alba si ISU Mures pentru declansarea procedurii de cautare-salvare. Interventia de salvare a fost haotica si slab coordonata, chiar daca au existat mai multe convorbiri telefonice cu medicul Radu Zamfir.

- ora 21.13: lucratorul silvic Trif Gheorghe, membru al echipei de cautare formata din personal silvic, a ajuns la locul incidentului. Acesta era impreuna cu ceilalti doi salvatori, Argentin Todea si Gheorghe Giurgiu.

Urmarile unei sedinte CSAT

La 2 februarie 2014 a avut loc o analiza in CSAT in care s-a discutat despre accident si s-a cerut demisia generalului Marcel Opris, seful STS. In declaratia de dupa sedinta, presedintele de atunci, Traian Basescu, a afirmat ca STS n-ar fi putut face mai mult in acel moment, el putand localiza doar telefoanele fixe, in cazul celor mobile singura informatie fiind cea primita de la operatorul de telefonie, celula, care in zona avea o suprafata de circa 200 km patrati. In final, presedintele Traian Basescu a refuzat demiterea sefului STS, Marcel Opris, pe care l-a si decorat cu Ordinul National "Steaua Romaniei" in grad de Comandor, in noiembrie 2014.

O analiza a fost facuta si la nivelul Ministerului Transporturilor. In raportul prezentat de ministrul Ramona Manescu s-a afirmat ca prima localizare s-ar fi facut prin intermediul "aplicatiilor din telefonul mobil al unui supravietuitor", ISU Cluj primind de la STS coordonatele pe care le-a transmis ISU Alba. Aceste coordonate au indicat un punct situat la circa 5,5 km nord de punctul real al impactului. Ulterior, reprezentantii STS au dezmintit ca aceste coordonate ar fi provenit de la aceasta institutie.

Tot in raport, Ramona Manescu a afirmat ca n-a fost convocat comitetul ministerial pentru situatii de urgenta pentru ca nu au fost indeplinite o serie de conditii specificate intr-un Ordin de ministru din 2012, insa acest ordin contrazicea HG 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unui accident de aviatie civila, norma superioara care stabilea obligatiile Ministerului Transporturilor. Efectul practic al neconvocarii comitetului a fost comunicarea defectuoasa intre STS, ISU si ROMATSA, ceea ce a intarziat foarte mult operatiunile de cautare si succesul acestora.

Anchete penale inchise

Ancheta procurorilor in cazul accidentului aviatic a inceput in 11 februarie 2014. Atunci, procurorii Sectiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanta, inceperea urmaririi penale pentru ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa si neglijenta in serviciu. Cateva zile mai tarziu, in 17 februarie 2014, a fost inceputa urmarirea penala si pentru infractiunile de neluare si nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca, precum si pentru incalcarea de catre personalul aeronautic civil a indatoririlor de serviciu. Ancheta a inceput, initial, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, ulterior fiind preluata de Parchetul General. In final, toate anchetele au fost inchise, fara ca cineva sa fie considerat vinovat de esecul activitatii de cautare a epavei.

Cei trei moti care au ajuns primii la locul ttragediei

La 16 octombrie 2015 Centrul de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile (CIAS) a emis in calitate de autoritate de investigare a evenimentelor produse in aviatia civila, raportul final privind accidentul din Muntii Apuseni. Conform raportului, cauza determinanta a producerii accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor.

Cauzele favorizante au fost evaluarea eronata a factorilor de risc specifici desfasurarii acestui zbor, precum si mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei: de a continua misiunea de zbor in conditii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor, de a zbura o lunga perioada de timp in conditii de givraj, de a continua misiunea sub AMA, in conditii de zbor IMC dupa reguli de zbor la vedere (VFR) si de a decola cu masa peste limita maxima admisa si cu pozitia centrului de greutate in afara limitelor calculate si impuse de producator.

Altarul construit la locul accidentului

La locul accidentului a fost ridicat un altar, devenit loc de pelerinaj pentru oameni. Drumul de acces pe munte a fost modernizat, iar zona s-a transformat in atractie turistica. In fiecare an, in ianuarie, la locul acidentului este organizata o slujba de pomenire a celor doua victime: Adrian Iovan si Aura Ion.

FOTO VIDEO Comemorare dupa sapte ani de la tragedia aviatica din Apuseni. Romanita Iovan si fiul Albert au urcat la locul accidentului

Un șofer care a intrat pe contrasens, pe DN1, a băgat în spital o mamă și doi copii minori

O femeie şi doi copii au fost transportaţi la spitalele din municipiul Sibiu, după ce au fost răniţi într-un accident rutier care a avut loc marţi dimineaţa, pe DN1, între Bradu şi Avrig,...

Îngrijorări majore pentru uzina nucleară Zaporojie. Avertismentul critic transmis de șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică

"Ne apropiem periculos de mult de un accident nuclear" la Zaporojie, a avertizat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, condamnând recentele atacuri...