Spitalele din țară, la limita de subzistență. „Sunt medici care n-au mai operat de un an și jumătate”

Cele mai mari spitale din țară au rămas fără bani și, pe deasupra, înregistrează datorii către furnizorii de servicii medicale sau firmele care asigură mentenanța unor echipamente din unitățile sanitare.

Situația nu este aceeași în spitalele de mici dimensiuni, unde totul ține de modul în care s-a gospodărit managerul, arată Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).

"Aproape toate spitalele din București au rămas fără bani și înregistrează datorii către furnizori. Spitalul Floreasca e un spital care trăiește la limita de subzistență, situația e similară în cazul Spitalului Municipal sau a Spitalului Bagdasar-Arseni. Și Spitalul Colentina o duce foarte greu acum pentru că nu a mai avut venituri așa cum obișnuia", a explicat pentru Ziare.com Vasile Barbu.

Spitalele mici, sprijinite de autoritățile locale

Partea bună, arată reprezentantul pacienților, în cazul spitalelor mici, este că ele primesc ajutor de la autoritățile locale cu privire la plata utilităților.

"De un an și jumătate spitalele sunt plătite pentru serviciile efectuate la nivelul contractelor din luna februarie 2020. Acest sistem de plată, ori că ai realizări, ori că nu ai, înseamnă să primești aceiași bani pentru plata salariilor, ceea ce nu e normal. CNAS a dat bani din Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate unor spitale care au lucrat la capacitate de 20% iar medicii și asistentele medicale nu au mai depus eforturi pentru a asigura servicii medicale unui număr real de pacienți", a completat Vasile Barbu.

Medici care n-au operat de un an și jumătate

Potrivit acestuia, sunt medici care n-au mai operat de un an și jumătate sau medici care au cinci pacienți pe lună externați, în timp ce alții sunt suprasolicitați, având peste 200 de pacienți externați pe lună.

"E o diferență foarte mare între volumul de activitate al unor medici sau al unor secții de spital. Aplicarea măsurilor de protecție a încărcat costurile spitalelor, iar managerii au plătit din banii de la CNAS. Adică nu s-au făcut suplimentări deși era vorba de o criză, iar o criză nu poate fi pusă laolaltă cu serviciile decontate în baza unui sistem de asigurări sociale de sănătate", a precizat Barbu.

Soluția nu este rectificarea bugetară

Reprezentantul pacienților afirmă că cel mai grav este că diferența de pacienți, cei care nu au avut acces la spital pe motiv că nu există bani, se traduce într-o rată crescută a mortalității, creșterea cheltuielilor pe fiecare pacient în parte, complicarea bolii, suferință precum și cheltuieli sociale suplimentare.

"Până în prezent nu a existat o mare criză de medicamente decât în cazul unor produse speciale, cu un circuit aparte, pe motiv că spitalele nu au mai făcut contractele cadru de achiziții. Asta înseamnă că sunt medicamente achiziționate la prețuri mai mari pentru că în lipsa unor astfel de contracte, iei ce găsești la alte prețuri. Ce e cert e că spitalele au redus numărul de pacienți internați și externați. Soluția este o discuție cu spitalele, să se intre în normalitate, pentru ca ele să nu mai fie plătite indiferent că muncesc sau nu muncesc, ci să fie plătite la realizări", a conchis Vasile Barbu.

Veste teribilă pentru naționala României. Internaționalul scos cu targa de pe teren va lipsi la Euro 2024 VIDEO

Selecționerul Edi Iordănescu a primit o veste neplăcută de la unul dintre cei mai în formă internaționali români, în perspectiva participării României la Euro 2024. Astfel, Olimpiu...

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...