Unul dintre putinii veterani de razboi care mai supravietuiesc in judetul Alba, colonel (r) Emil Dragan, fost ofiter de artilerie, cazut prizonier la nemti si, apoi, arestat politic timp de 5 ani, a ajuns la venerabila varsta de 100 de ani.
Veteranul de razboi s-a nascut la 10 noiembrie 1920 in satul Benic, comuna Galda de Jos, ca fiu al unui morar. La parinti au fost sase copii, cinci baieti si o fata. A urmat clasele primare si secundare la Blaj, apoi Liceul Comercial din Alba Iulia. A absolvit cursurile Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale "Regele Mihai I" din Cluj, precum si Scoala de Ofiteri de Artilerie din Arad.
La nici 23 de ani, se afla pe frontul de vest, in prima linie, a luptei pentru eliberarea Transilvaniei. Era inregimentat ca ofiter de artilerie in cadrul Batalionului 21 Vanatori de Munte "General Leonard Mociulschi". Cand a fost luat pe front, Romania intorsese armele impotriva Germaniei, iar el era student in al doilea an la Academia de Studii Comerciale si Industriale din Brasov. A fost nevoit sa isi intrerupa studiile. In Ungaria a cazut prizonier la nemti.
A slabit 50 de kilograme
Emil Dragan isi aduce aminte cu mahnire despre acele timpuri: "Eram prea mici in fata inamicului, total nepregatiti pentru o astfel de experienta". Pe langa toate acestea, a suferit de foame crunta, fiind nevoit sa manance usturoi salbatic si iarba.
"Nemtii ne-au scos la pascut ca pe animale. Nu aveau ce sa ne dea de mancare. Timp de sase luni am fost inchis si in lagarele din Kaisersteibruck si Oranienburg. Perioada petrecuta departe de casa a durat timp de trei ani. Am slabit foarte mult, astfel ca, pentru a ma intoarce acasa, am avut nevoie de o perioada de recuperare fizica", a completat veteranul.
Dupa razboi s-a intors acasa, la Galda de Jos. A gasit lucrurile aproape cum le lasase, doar ca era plin de rusi. Si-a vazut de treaba, si-a terminat studiile economice si se pregatea sa devina dascal.
Emil Dragan povesteste despre confruntarea dintre doi partizani si securitate din 1949
La 11 martie 1949 era insa arestat pentru crima de nedenuntare a uneltirii contra ordinii sociale. Familia Dragan a refuzat sa renunte la averea sa si sa se alinieze colhozului impus de regimul comunist, extins, mai tarziu, sub denumirea de colectiv. Din cauza ca erau fii de chiabur si nu au acceptat colaborarea cu sistemul, Emil Dragan si fratele sau, Liviu Dragan, au fost arestati politic timp de 5 ani. Un alt frate cazuse pe front, iar tatal lor, Aron Dragan, a fost inchis si el de comunisti, timp de 12 luni, la varsta de 70 de ani. Au fost acuzati si de faptul ca i-ar fi ajutat pe membrii grupului de rezistenta anti-comunista "Dabija", care s-au refugiat in Apuseni si luptau de acolo impotriva comunistilor.
Acceptat sa munceasca doar la CAP
Emil Dragan a fost inchis la Constanta, Aiud si Gherla, inchisoare de unde a fost eliberat la varsta de 33 de ani, in martie 1954. Cu toate ca isi dorea sa fie profesor, stigmatizat de statutul de detinut politic si fiindca a refuzat sa fie colaborator al securitatii, timp de 21 de ani a fost acceptat sa munceasca doar la CAP-ul din satul natal. Nu s-a casatorit niciodata, deoarece nu ar fi suportat ca familia lui sa sufere de pe urma comunistilor.
"Inchisoarea de la Aiud a fost un iad infricosator, unde oroarea a capatat forme inimaginabile. Acolo oamenii au plans pana n-au mai avut lacrimi. Sa plangi, domnule, si sa nu-ti mai curga lacrimile, ca nu le mai aveai. Ochii erau seci.", mai spune veteranul de razboi.
La 9 martie 1949 in satul Mesentea, apartinator comunei Galda de Jos, a avut loc o confruntare intre doi partizani anticomunisti, Marza Traian si Gligor Traian, si zeci de cadre si soldati din Securitate, Militie si Armata. In urma luptei, partizanii au fost ucisi si apoi ingropati undeva in zona, mormantul comun fiind descoperit in cursul unei interventii arheologice desfasurate in vara anului 2016. Succesul actiunii s-a datorat in mare parte si lui Emil Dragan, prin informatiile furnizate si indicatiile de orientare si localizare ce le-a dat in teren echipei de cercetatori a IICCMER.
Cititi si: