Varianta Omicron, explicată pe înțelesul tuturor de un medic: „Ca transmisibilitate, e la ani-lumină față de tulpina din Wuhan”

Marti, 30 Noiembrie 2021, ora 03:05
25540 citiri
Varianta Omicron, explicată pe înțelesul tuturor de un medic: „Ca transmisibilitate, e la ani-lumină față de tulpina din Wuhan”

Virusul SARS-CoV-2 a ajuns la varianta Omicron (a 13-a literă din alfabetul grec atribuită unei tulpini de către OMS) în urma unor mutații repetate care au avut loc în ultimul an și jumătate de pandemie. Medicii explică de ce Omicron are potențialul de a reseta pandemia și cât de eficiente sunt actualele seruri anti-COVID în fața noii amenințări.

Înainte de explicațiile date de dr. Gabriel Diaconu cu privire la cum a ajuns SARS-CoV-2 la a 13-a variantă față de cea originară din Wuhan și de ce Omicron i-a speriat atât de tare pe oamenii de știință, este necesar să parcurgem evoluția virusului.

Care sunt și unde au apărut mutațiile de până acum ale SARS-CoV-2

Primele mutații îngrijorătoare (n.r.- variants of concern, VOC) ale virusului SARS-CoV-2 din Wuhan au apărut, în ultimii 2 ani, în următoarele state:

  • Marea Britanie (științific: B.1.1.7, denumită Alfa de OMS).
  • Africa de Sud (B.1.351, denumită Beta).
  • Brazilia (P1, denumită Gamma).
  • India (B.1.617.2, denumită Delta).

Omicron, varianta de îngrijorare nou-apărută în Africa de Sud, este a doua mutație majoră identificată acolo, primind indicativul B.1.1.529.

În plus de aceste variante, au existat și tulpini mai puțin virulente, considerate de interes (n.r. – variants of interest, VOI), care – deși au declanșat semnale de alarmă la momentul apariției – nu au generat valuri ample de infectări. Unele dintre ele au fost reclasificate în variante sub monitorizare (variant under monitoring, VUM). Asta nu înseamnă că aceste tulpini sunt mai puțin periculoase: de exemplu, în Africa de Sud varianta Beta a generat Valul 2, pe când în România acesta s-a manifestat pe fondul unei creșteri a numărului de infectări cu tulpina inițială a SARS-CoV-2.

Aceste variante s-au manifestat local, epidemic, în următoarele regiuni:

  • SUA (B.1.427 / B.1.429, Epsilon)
  • Brazilia (P.2, Zeta)
  • Maria Britanie, Nigeria (B.1.525, Eta)
  • Brazilia (P3, Theta)
  • SUA (B.1.526, Iota)
  • India (B.1.617.1, Kappa)
  • Peru (C.37, Lambda)
  • Columbia și Ecuador (B.1.621, denumită Mu)

Dr. Gabriel Diaconu a explicat pentru Ziare.com cum au apărut aceste mutații.

„Când apare o variantă emergentă nouă în fața variantelor anterioare ea câștigă preponderență (și de asta spunem că devine dominantă). Dominantă nu înseamnă că celelalte dispar, ci doar că avantajele tulpinii noi o fac să se răspândească mai repede și să infecteze mai multe gazde. Prin însăși infecțiozitatea ei, ea face ca variantelor anterioare să le fie mai greu să găsească gazde. Este ca un joc al scaunelor muzicale: cu fiecare tulpină nouă care apare, mai dispare câte un scaun. Ăsta este un scenariu, presupunând că tulpinile apar în același spațiu, în același areal de gazde și în același timp. Timpul este variabila crucială”, a declarat dr. Gabriel Diaconu.

Ce se întâmplă în corpul uman la contactul cu SARS-CoV-2

Pentru a înțelege de ce e important timpul, medicul a explicat că este necesar să știm ce se întâmplă în relația virusului contra gazdei.

„De la primul contact până la manifestarea simptomelor poate să treacă o perioadă de timp pe care noi o numim de incubație. În această perioadă, virusul se înmulțește tăcut: asta însemnă că gazda nu are încă simptome, iar felul în care transmite virusul poate să varieze imens. Shedding-ul viral poate să varieze și în funcție de poarta de intrare a virusului. De exemplu, shedding-ul viral la virusurile respiratorii presupune tuse, strănut, secreții (salivă, mucus, lacrimi). Drept urmare, în perioada de incubație poate să însemne că persoana este sau nu înalt contagioasă, iar infecțiozitatea persoanei poate să varieze. În intervalul ăsta de timp, tehnic, persoana sau mai bine zis gazda este receptivă la mai multe tulpini. Este o chestiune medicală cât se poate de simplă: dacă ar fi să luăm virusuri care sunt cumva înrudite – dar verișori mai de departe – este posibil ca o persoană să facă și gripă și COVID. Dacă intră gripa în om, asta nu înseamnă că dacă bate COVID la ușă n-o să mai aibă pe unde intra. La fel cum este posibil ca o persoană să aibă cee ace se numește un mozaic de coronavirusuri de tip SARS-CoV-2 în organism. Este, de altfel, și mecanismul prin care au apărut tulpinile Alfa, Beta, Gamma, Delta etc. Pentru că într-un individ au coexistat atât specia anterioară de SARS-CoV-2, dar și specia emergentă”, a spus dr. Gabriel Diaconu.

Ce se întâmplă în corpul unui bolnav COVID-19

După perioada de incubație, urmează infecția, a continuat medicul.

„În această perioadă, curba infecțiozității atinge un vârf masiv în câteva zile, apoi scade. Se întâmplă la fel pentru toate virusurile, pe măsură ce imunitatea individului începe să ducă lupta cu virusul. Imunitatea individului lucrează pe două căi: o cale celulară (cu celule specializate) și o cale umorală (prin substanțe specializate: nespecifice - inflamația și specifice- anticorpii). Acești anticorpi, inițial, sunt reactanți de fază acută – ca un fel de armă care nu este croită specific pentru virusul respectiv. Și chiar dacă este specifică – cum este Igm împotriva coronavirusului – nu are o capacitate neutralizantă stabilă. Undeva după câteva zile – între 10 și 14 zile – începe să crească în organism cantitatea de anticorpi neutralizanți de tip Igg (imunoglobulina gamma). Ei bine, ce se întâmplă cu potențialul de reinfectare – și aici intervine iarăși timpul. După sfârșitul infecției o persoană mai are o fereastră de timp în care este susceptibilă reinfecției până când cantitatea de anticorpi neutralizanți de tip Igg devine protectivă. Timpul ăsta după infecția COVID poate să varieze între 20 și 45 de zile. Dați-vă seama, când ai o comunitate activă cu tot felul de contacte că pot exista persoane „bușite” o dată, de două sau de mai multe ori în aceste ferestre de timp. Acesta este și motivul pentru care mortalitatea dată de COVID în rândul personalului medical – din pricina contactului prelungit și repetat cu virusul – a fost pe anumite studii de 5 poate chiar de 10 ori mai mare decât mortalitatea în populația generală. Tocmai de aia personalul sanitar poartă niște costume de protecție care sunt mult mai elaborate decât masca pe care o poartă cetățenii de rând”, a spus dr. Gabriel Diaconu.

Ce preț are imunitatea dobândită prin boală față de imunitatea gratis, obținută prin vaccinare

Medicul a dat două exemple concrete în care populația s-a dezinfectat, deși fie trecuse prin boală (Manaos, Brazilia în toamna anului 2020), fie oamenii erau vaccinați în proporție de 80% (Seychelles, 2021).

„În Seychelles, deși aveau populație vaccinată în procent de 80% cu Sinovac s-au trezit că i-a lovit Delta. În Manaos, s-ar putea ca principala problemă să fi fost raportarea de caz (testele făcute) și circulația virală la două momente diferite în timp. Dar nu este numai cazul Manaos. În momentul în care aveam încă în circulație tulpina originală din Wuhan a apărut tulpina Kent. Britanicii au observat că există o anumită predilecție a virusului de a se răspândi într-o populație pe care noi o consideram „naivă” din perspectiva imunității anterioare. Recent au apărut trei studii: unul israelian, unul pe o populație qatariotă și unul pe o populație canadiană, în care oamenii care au realizat studiile par a sugera că după infecția cu SARS-CoV-2 imunitatea pentru tulpinile deja cunoscute este de lungă durată (la 9 luni după ce au făcut boala). Dar în toate studiile este menționată limita acestor descoperiri: anume că acestă imunitate de lungă durată este la cei care au făcut forme medii (pneumonie COVID) sau severe de boală (insuficiență respiratorie și o afectare suplimentară de organ). În oricare dintre variante (asta apropo de imunitatea dobândită după boală și cât de bună este ea față de, vezi-doamne, cea dobândită prin vaccin) prețul plătit sunt sechelele: pierderea capacității pulmonare, fibroza pulmonară, posibile sechele la alte organe. Drept urmare, este un preț îngrozitor de plătit pentru respectiva imunitate”, a declarat dr. Gabriel Diaconu.

Varianta Omicron: de ce i-a speriat noua tulpină pe cercetătorii din lumea întreagă

Medicul arată că în ceea ce privește coabitatea tulpinilor, într-un areal pot să coexiste două sau mai multe tulpini, care luptă pentru o formă de supremație și, în funcție de factori care țin de gazdă, de mediu, una poate să devină dominantă.

„Dar care anume este aproape imposibil de făcut. Când a fost să se lupte Delta cu Beta, Delta a câștigat fără drept de apel pentru că avea o infecțiozitate și o transmisibilitate mult mai mare și asta a însemnat că, într-un timp foarte scurt, Delta a acaparat toate gazdele care erau posibil accesibile pentru Beta. Când a fost să se lupte Delta cu Delta Plus – ultima având o mutație mai „fistichie” – predicția a fost că Delta Plus s-ar putea să bată Delta, dar nu s-a întâmplat așa. Și nu s-a întâmplat așa este pentru că, din câte se pare, imunuitatea hibridă – adică boală plus vaccin – să fi făcut ca Delta Plus să nu aibă spațiu de manevră. Dar acest lucru este o pură speculație, urmează să fie dovedită științific”, a arătat dr. Gabriel Diaconu.

L-am întrebat, așadar, pe medic cum vede apariția în Africa de Sud a noii tulpini, Omicron, în contextul în care acolo populația a trecut atât prin infectare cu Beta, cât și cu Delta.

„Acum ajungem în epoca Omicron, despre care lumea spune că ar putea să fie un game-changer, adică să aibă potențialul de a reseta jocul pandemic. Este scenariul cel mai alarmist, având în vedere că Omicron împreunează niște mutații ale tulpinii sud-africane, varianta Beta, respectiv mutațiile pe care le-am văzut la Delta și Delta Plus. Sunt câteva probleme. În primul rând, evident că este o variantă de îngrijorare pentru că sunt două atribute ale Omicron care au fost, deocamdată, descrise: 1 – că este mult mai transmisibil decât Delta și la ani-lumină ca transmisibilitate de Alfa și de tulpina originară Wuhan și 2 – că în cazurile care au fost deja descrise, viteza de replicare virală este cu un alt ordin de magnitudine mai mare față de Delta. Aceasta înseamnă că shedding-ul viral sau momentul la care persoana elimină virus este mult mai rapid și, în același timp, cantitatea de virus pe unitatea de măsură e mult mai mare. Dar asta nu înseamnă că e mai rezistent la vitregia mediilor, iar în ceea ce privește „ținta” vaccinurilor – o anumită regiune de legare a virusului, epitopul virusului – acesta să fie mascat. Asta înseamnă că dacă e să fii vaccinat cu caseta originară de ARN mesager, anticorpii post-vaccinali să nu identifice regiunea de legare (n.r. - a virusului de celula umană). Este o ipoteză. Și Moderna și Pfizer au anunțat că în maxim 2 săptămâni vor ieși cu studii privind eficacitatea. Dar, dacă ar fi să ne uităm câtă protectivitate la transmisibilitate a avut vaccinul la Delta, adică mai scăzută, putem să emitem deja o speculație că va fi și mai scăzută la Omicron. De unde la variantele anterioare (n.r. – Alfa, Beta, Gamma) era o protecție la transmisibilitate la 60-80% (atenție, nu vorbim de severitatea bolii, ci doar de transmisibilitate), la Delta a fost undeva la 35-40% și, deci, la Omicron putem să speculăm un 20%, adică foarte puțin spre deloc. În schimb, importanța vaccinului anti-COVID este nu doar pe transmisibilitate, cât pe protecția la complicațiile pe care le dă boala”, a mai spus dr. Gabriel Diaconu.

Dr. Octavian Jurma: Omicron a „bătut” Delta în 2 săptămâni

Dr. Octavian Jurma, biostatistician, scrie pe Facebook că varianta Omicron este îngrijorătoare din două motive: a apărut în Africa de Sud la o populație care deja trecuse prin două valuri epidemiologice (generate de tulpinile Alfa și Delta) și s-a răspândit fulgerător (devenind dominantă în fața tulpinii Delta, responsabilă pentru ultimul val).

„În doar o săptămână, B.1.1.529 a trecut din anonimatul sutelor de variante cu mutații numeroase, la varianta sub monitorizare (VUM sau VBM) și apoi direct la VOC (varianta care produce îngrijorare), primind propriul său nume oficial, Omicron. Dincolo de VOC mai avem un singur nivel de clasificare a pericolului unei variante, VOHC (Variant of high consequence sau varianta cu înalte consecințe) și Omicron este investigată în regim de urgență pentru a vedea dacă are este o astfel de variantă. Prima apariție în baza de date GISAID (n.r.- Global Initiative on Sharing All Influenza Data) provine din Botswana în 9 noiembrie 2021 și a fost remarcată doar când a început să producă un nou val în Africa de Sud, într-o regiune devastată de valul Delta și aflată încă sub dominanta Delta. Aici se află și primul motiv major de îngrijorare. Omicron reușește, aparent, să producă un nou val epidemic la mai puțin de 2 luni după ce Delta a lăsat în urmă o populație cu un procent foarte mare de imunizare prin infectare (Africa de Sud are o rată de vaccinare de 35%). Faptul că Omicron (B.1.1.529) reușește să depășească, cu atâta ușurință, imunitatea dobândită după infectarea cu Delta a declanșat multiple semnale de alarmă”, scrie dr. Octavian Jurma.

Ceea ce oamenii de știință consideră a fi alarmant este răspândirea fulgerătoare a variantei Omicron, într-o perioadă în care Africa de Sud abia scăpase de tulpina precedentă, Delta.

„Al doilea motiv de îngrijorare este viteza cu care Omicorn a dobândit dominanță față de Delta în secvențierile făcute în Africa de Sud. În doar 2 săptămâni a ajuns de la 0 la 75% și probabil că a ajuns deja la 100% din noile secvențieri. Aici trebuie menționat că secvențierile sunt ca o lanternă în țările care secevențiază un procent mic din probele colectate pentru teste (cum este și România). Contează, așadar, ce cauți și mai ales cum cauți, dacă vrei să descoperi cauzele unor anomalii statistice (cum este debutul prematur al unui nou val sau focar). Cercetătorii din Africa de Sud au procedat corect și s-au concentrat pe regiunea în care valul Omicron a debutat”, mai arată dr. Octavian Jurma.

Varianta Beta – prima tulpină din Africa de Sud

Tulpina B.1.351 sau Beta a apărut în Africa de Sud anul trecut, fiind descoperită în urma secvențierilor în octombrie 2020 și a continuat să sufere mutații în lunile următoare. Retroactiv, cercetătorii consideră că varianta Beta a apărut și a început să se răspândească încă din perioada iulie-august 2020 în provincia Estearn Cape din Africa de Sud.

Aspectul care i-a făcut pe oamenii de știință să o considere variantă îngrijorătoare a fost mutația E484K, apărută la nivelul proteinei Spike – cea cu ajutorul căreia virusul SARS-CoV-2 se „leagă” la celulele umane. Cercetările ulterioare au dovedit că mutația scade eficiența serurilor anti-COVID de la 70-90% (în funcție de vaccin) până la 60% - un nivel suficient încât acestea să îi protejeze pe cei vaccinați de formele grave de boală. Asta nu înseamnă, însă, că persoanele vaccinate nu se pot îmbolnăvi sau că virusul nu poate deveni, în timp, mai rezistent la vaccin. Varianta Beta s-a dovedit a fi cu 50% mai transmisibilă decât tulpina din Wuhan și cu 20% mai rezistentă la serurile anti-COVID.

Varianta Gamma – tulpina braziliană

Varianta braziliană a SARS-CoV-2, denumită de specialiști P1, era considerată mult mai periculoasă decât varianta din Marea Britanie (B.1.1.7) sau varianta din Africa de Sud (B.1.351). Datele inițiale arătau că tulpina braziliană este mai contagioasă decât celelalte două mutații, considerate la rândul lor cu o transmisibilitate ridicată.

În plus față de mutațiile descoperite în Marea Britanie și în Africa de Sud, varianta braziliană părea a eluda sistemul imun dobândit în urma bolii COVID-19, în urma infecției cu SARS-CoV-2, varianta inițială din Wuhan, cea care a generat pandemia.

Îngrijorările oamenilor de știință erau legate de faptul că tulpina din Brazilia s-a manifestat în Manaus, capitala statului federal Amazonas, cu o populație de circa 2 milioane de locuitori. Populația din Manaus s-a infectat cu SARS-CoV-2 într-o proporție covârșitoare în primul val al pandemiei, aproape 80% dintre locuitori trecând prin boală încă din primul val.

Mai exact, procentul de locuitori din Manaos care au dezvoltat anticorpi împotriva virusului din Wuhan a crescut de la 4,8%, în aprilie 2020, până la 52,5%, în iunie 2020.

Până în luna octombrie 2020, 78% din populația din Manaos a avut COVID-19. Cercetătorii considerau, atunci, că 67% este pragul la care o populație atinge imunitatea de turmă (imunizare pasivă), fără ajutorul unui vaccin (imunizare activă).

În ciuda faptului că aproape 8 din 10 brazilieni din Manaus au contractaseră virusul, începând din luna decembrie 2020 numărul noilor infectări a început iarăși să crească în mod alarmant. Numărul internărilor COVID-19 a ajunsese la 3.431 în luna ianuarie 2021, în comparație cu 552 în luna decembrie a anului trecut, potrivit unui studiu publicat în revista de medicină „The Lancet”.

Cum au descoperit cercetătorii varianta P1

În încercarea de a afla de ce tot mai mulți brazilieni se infectează din nou cu SARS-CoV-2, deși, teoretic, ar fi trebuit să fie imuni, cercetătorii au descoperit retroactiv două mutații generice a virusului, pe care le-au denumit P1 și P2, ambele absente în probele recoltate în intervalul martie-noiembrie 2020, dar prezente în cele din decembrie.

Datele au fost de ajuns să îi alarmeze pe cercetătorii NERVTAG din Marea Britanie (n.r. - New and Emerging Respiratory Virus Threats Advisory Group), care au catalogat mutația braziliană drept „variantă îngrijorătoare”, deoarece descoperiseră că e mai contagioasă decât tulpina britanică și credeau că ar putea eluda sistemul imunitar, tocmai deoarece provine dintr-o zonă în care aproape toată populația a trecut prin boala COVID-19. Ulterior, s-a dovedit că vaccinurile dau o imunitate suficientă împotriva tulpinii braziliene, astfel încât să protejeze față de formele agresive de boală.

Citeste si:
Un campion olimpic la gimnastică a murit de Covid - 19. El era internat în spital și ventilat mecanic încă din noiembrie
Un campion olimpic la gimnastică a murit de Covid - 19. El era internat în spital și ventilat mecanic încă din noiembrie
Un campion olimpic la gimnastică a murit luni, 24 ianuarie 2022, din cauza Covid - 19, la vârsta de 51 de ani. Maghiarul Szilveszter Csollány a fost internat în noiembrie, anul trecut, în...
Un fundaș dreapta va fi portar pentru Insulele Comore la Cupa Africii. Care este motivul
Un fundaș dreapta va fi portar pentru Insulele Comore la Cupa Africii. Care este motivul
Fundaşul dreapta Shaker Alhadhur a fost anunţat titular în poarta naţionalei Insulelor Comore la meciul cu Camerun, din optimile Cupei Africii pe Naţiuni. Doi portari din lot au fost...