Administrarea combinată a vaccinurilor, testată în studii. Cât de probabil este să devină o practică comună

Vaccinarea mixtă contra COVID-19 a fost testată într-un studiu realizat în Coreea de Sud. Mai exact, prima doză administrată a fost serul produs de AstraZeneca, iar rapelul Pfizer. Nivelul anticorpilor a fost de șase ori mai mare comparativ cu administrarea a două doze AstraZeneca.

La studiu au participat 499 de oameni, care au primit dozele astfel:

• 100 au primit doze mixte
• 200 au primit ambele doze Pfizer
• 199 au primit ambele doze AstraZeneca

Persoanele care au primit doze mixte au avut un nivel al anticorpilor similar cu cel al participanților care au primit două doze Pfizer.

Cu toate acestea, ideea ar putea ridica semne de întrebare în rândul oamenilor tocmai pentru că cele două seruri folosesc tehnologii diferite, mai exact Pfizer folosește ARN mesager, pe când AstraZeneca utilizează adenovirus.

Medicul Marius Geantă, co-fondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină, a explicat pentru Ziare.com că, deși momentan este vorba doar despre o serie de studii, această tehnică ar putea ajunge, la un moment dat, să fie recomandată de Agenția Europeană a Medicamentului.

”Probabil că, în baza unor date de acest gen, la un moment dat se va ajunge și la o indicație din partea Agenției Europene a Medicamentului pentru combinarea celor două vaccinuri. Dar în acest moment nu suntem în situația în care Agenția Europeană recomandă combinarea, avem doar date din studiul clinic”, spune Marius Geantă.

Referitor la mecanismele diferite folosite de fiecare companie farmaceutică în dezvoltarea vaccinurilor, Marius Geantă susține că nu este o piedică, ci doar că funcționează diferit față de sistemul imun.

”Acționează în modalități diferite la nivelul sistemului imun. Adică produc o activare prin două mecanisme diferite. Este vorba despre mecanismul adenovirusului și mecanismul ARN-ului mesager. Mecanismele sunt diferite.

Sistemul imun e ca o plasă de pescuit și are niște ochiuri. ARN-ul mesager acționează într-un nod și vaccinul bazat pe adenovirus în alt nod. Dar ambele noduri sunt parte din aceeași rețea”, explică Marius Geantă.

Medicul susține că tehnica ar putea să fie utilă în țări precum Marea Britanie, unde s-a pus accentul mai degrabă pe administrarea primei doze unui număr cât mai mare de persoane decât pe schema completă de vaccinare.

”Sunt țări, cum ar fi Marea Britanie, unde se administrează vaccinul AstraZeneca pe scară largă, unde au prioritizat administrarea primei doze, astfel încât sunt mulți oameni în Marea Britanie care urmează să primească a doua doză, iar acolo ar avea sens recomandarea ca a doua doză să fie de la Pfizer pentru a asigura un răspuns imun și mai bun decât ar obține cu AstraZeneca”, spune Marius Geantă.

”E nevoie de o recredibilizare a partidelor, am avut o cumpănă în democrația românească”, avertizează Ilie Bolojan. Ce spune despre reorganizarea guvernului

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în România este nevoie "de o recredibilizare a partidelor", după rezultatele obținute la alegerile parlamentare și după...

„Un matematician în fruntea țării”. Ce ar însemna o candidatură a lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale și ce argumente există împotriva unei astfel de mișcări

Numele lui Nicușor Dan era vehiculat deja pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2029, având în vedere scorul important obținut de acesta la alegerile pentru Primăria...