Cine sunt cei care ezită să se vaccineze. Cele mai cunoscute mituri despre imunizare, demontate de autoritățile medicale

Internetul abundă de postări în care vaccinul anti-COVID este blamat, iar foarte multă lume ezită să-l facă, mai ales acum, după ce s-a demonstrat că acesta nu reduce riscul infectării, însă previne formele grave de boală.

Aceste reacții fac foarte mult rău pentru că demontează practic, cu argumente neștiințifice și neverificate, munca cercetătorilor și a medicilor de a opri pandemia.

În același timp, în spitale se duce o luptă pe viață și pe moarte. Pacienții nevaccinați ajung foarte repede la forme severe care necesită chiar ventilație mecanică. Secțiile ATI s-au umplut din nou, iar în multe spitale nu mai sunt locuri deloc pentru pacienții COVID.

Însă, când vine vorba despre vaccinare, mulți invocă diverse motive. Unele sunt frici ușor de înțeles și ar putea fi spulberate cu explicații științifice, însă pe înțelesul fiecăruia.

Sunt însă și oameni care invocă considerente religioase, ori existența unui cip, ori uciderea în masă. Aceștia sunt mai greu de convins, mai ales că pe internet li se furnizează încontinuu astfel de informații greșite.

Mai sunt și antivaxxerii care sunt împotriva oricărui vaccin, fie că este recent, fie că a fost testat și se folosește de zeci de ani, dovedindu-și eficiența în timp.

De unde vine frica de ac invocată de cei care nu vor să se vaccineze

Desigur, există și alte temeri care stau în calea vaccinării. Un studiu recent de la Universitatea din Oxford sugerează că teama de ace este o barieră majoră pentru aproximativ 10% din populație. Iar această frică de ac nu este numai în Marea Britanie ci peste tot în lume, chiar și la noi în țară, medicii auzind deseori acest motiv.

”Frica de ac este un motiv serios de nevaccinare. Frica de ac este indusă de părinți, încă din copilărie: ”vezi că dacă nu ești cuminte te duc la medic și îți face injecție”. Medicul este prezentat un fel de bau-bau și, evident, creștem și rămânem cu fricile acestea ca faimoasa parabolă a elefantului care atunci când este mic este legat de un par, iar atunci când crește nici nu mai încearcă să se rupă de el, chiar dacă ar putea.

Această teamă este reală sunt bărbați în toată firea care leșină când văd acul”, a precizat cercetătorul Octavian Jurma pentru Ziare.Com.

Specialistul a mai explicat că, pe de altă parte, românii au o încredere cronică în autorități. ”În toată această perioadă a fost minimizat pericolul bolii și a fost supralicitată valoarea vaccinului. Din acest motiv ne explodează în față valul 4. Discursul autorităților, la început, a fost că ”ne vaccinăm și scăpăm de pandemie”. Atunci, acest discurs triumfalist, exagerat și politizat a făcut ca lumea să nu mai aibă încredere nici în vaccinare și nici în vaccin”.

Cine sunt cei care nu vor să se vaccineze

Conform raport recent al Fondului Monetar Internațional, citat de BBC, acesta reticență variază de la aproximativ 10-20% dintre oamenii din Marea Britanie la aproximativ 50% în Japonia și 60% în Franța.

Rezultatul devine un fel de război cultural pe rețelele de socializare. De altfel, Bogdan Oprea, expert în comunicare publică și profesor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, a explicat pentru Ziare.com faptul că patru motivații îi ”mână” pe lansatorii de fakenews-uri să facă acest lucru: traficul pe internet, amuzament, propagandă sau marketing.

Psihologii spun însă că, în luarea deciziilor medicale, sunt implicați de fapt mai mulți factori care trebuiesc abordați cu mare grijă dacă se dorește imunizarea populației. Iar cei care refuză să se vaccineze au motivații diferite, nefiind toți anti-vacciniști convinși.

Deși este tentant să presupunem că oricine refuză un vaccin deține aceleași credințe, temerile celor mai mulți oameni ezitanți în vaccin nu trebuie confundate cu teoriile bizare ale anti-vaxxerilor fermi. "Sunt foarte vocali și au o prezență puternică offline și online", spune Mohammad Razai de la Institutul de Cercetare a Sănătății Populației, St George's, Universitatea din Londra, care a scris despre diferiții factori psihologici și sociali care pot influența decizia oamenilor -facerea în jurul vaccinurilor. „Dar sunt o minoritate foarte mică”.

Marea majoritate a persoanelor care ezită în privința vaccinului nu au o agendă politică și nu sunt dedicați unei cauze anti-științifice: sunt pur și simplu nehotărâți cu privire la alegerea lor de a face injecția.

Vestea bună este că mulți oameni care inițial ezitau se răzgândesc. „Dar chiar și o întârziere este considerată o amenințare pentru sănătate, deoarece infecțiile virale se răspândesc foarte repede”, spune Razai.

Însă medicii spun că imunizarea a cât mai multor oameni este o urgență majoră pentru că varianta Delta este extrem de transmisibilă.

Cinci grupe de oameni care refuză să se vaccineze

Din fericire, oamenii de știință au început să studieze ezitarea vaccinului cu mult înainte ca Sars-Cov-2 să fie identificată pentru prima dată la Wuhan în decembrie 2019 și au explorat diferite modele care încearcă să surprindă diferențele în comportamentul sănătății oamenilor. Unul dintre cele mai promițătoare este cunoscut sub numele de modelul 5C, care ia în considerare următorii factori psihologici:

1. Confidence- încredere: încrederea persoanei în eficacitatea și siguranța vaccinurilor, serviciile de sănătate care le oferă și factorii de decizie care decid asupra lansării lor.

2 Complacency- satisfacție: indiferent dacă persoana consideră sau nu boala în sine ca fiind un risc grav pentru sănătatea sa. Mulți se pot concentra doar asupra efectelor secundare periculoase ale vaccinurilor, în timp ce consideră că au mai puține șanse de a suferi de boală, o combinație care ar reduce încrederea și ar crește satisfacția.

3 Calculation- calcul: angajamentul individului în căutarea de informații extinse pentru a evalua costurile și beneficiile. Aceasta poate, de asemenea, să răsucească percepțiile oamenilor asupra riscurilor virusului prin disponibilitatea imediată a dezinformării din surse dubioase care exagerează riscurile vaccinurilor.

Această dependență de resursele înșelătoare înseamnă că persoanele care obțin scoruri mari pe măsura „calculului” scalei 5C - persoanele care caută în mod activ date - sunt deseori mai ezitante în ceea ce privește vaccinul decât persoanele care au un scor mai scăzut.

Astfel, persoanele care cred deja că vaccinarea este riscantă, vor scrie pe motoarele de căutare ”de ce este vaccinarea periculoasă”, iar tot ce vor găsi le va confirma punctul de vedere.

Iar când ni se oferă informații negative, acestea rămân în minte mai repede ca cele pozitive.

4 Constraints (or convenience) -Constrângeri (sau comoditate): cât de ușor este pentru persoana în cauză să acceseze vaccinul. Percepția că un vaccin este dificil de accesat nu va descuraja decât persoanele care deja sunt în dubiu dacă să se vaccineze sau nu. Problema comodității trebuie luată în calcul în special în cazul celor din comunitățile mai sărace care ar putea invoca timpul și cheltuielile călătoriei către un centru de vaccinare. De aceea este adesea cel mai bine ca vaccinurile să fie administrate în centrele comunitare locale.

5. Collective responsibility- Responsabilitatea colectivă: disponibilitatea de a-i proteja pe ceilalți de infecție, prin propria vaccinare.

Cercetătorii au descoperit că 5C ar putea explica o o mulțime de răspunsuri privind deciziile sau indeciziile oamenilor. Astfel s-a ajuns la concluzia că este util să examinăm diferitele prejudecăți cognitive despre care se știe că influențează percepțiile noastre.

Ce se poate face pentru risipirea fricilor pentru vaccin?

Nu există o soluție ușoară, dar autoritățile din domeniul sănătății pot continua să ofere informații precise și ușor de digerat, care să abordeze preocupările majore. Potrivit unui raport recent al Institutului de Inovare Globală în Sănătate (IGHI) al Imperial College London, barierele majore continuă să fie îngrijorările pacienților cu privire la efectele secundare și temerile că vaccinurile nu au fost testate în mod adecvat.

Sarah Jones, cercetător doctoral care a condus raportul IGHI, sugerează că va fi necesară o abordare direcționată. „Aș îndemna guvernele să lucreze mai creativ cu mulți parteneri de comunicare eficienți”, spune ea. Aceasta ar putea implica colaborări mai strânse cu modelele de influență din cadrul fiecărei comunități, spune ea, care pot oferi „informații consistente și corecte” despre riscurile și beneficiile vaccinurilor.

Autoritățile trebuie să asculte preocupările oamenilor, să le recunoască și să le ofere informații, astfel încât să poată lua o decizie în cunoștință de cauză.

5 mituri despre vaccinul anti-COVID demontate de CDC

Deși aceste frici apăreau încă de la începutul campaniei de vaccinare, se pare că și în prezent, oamenii au o serie de frici despre vaccin. Centrul de Supraveghere și Control al Bolilor CDC-SUA demontează mai multe astfel de mituri

1 Vaccinurile COVID-19 au microcipuri

CDC: Nu. Vaccinurile COVID-19 nu conțin microcipuri. Vaccinurile sunt dezvoltate pentru a lupta împotriva bolilor și nu sunt administrate pentru a urmări mișcările oamenilor. Vaccinurile funcționează prin stimularea sistemului imunitar pentru a produce anticorpi, exact așa cum ar fi dacă ați fi expus bolii. După ce vă vaccinați, vă dezvoltați imunitatea la acea boală, fără a fi nevoie să mai treceți prin boală.

2. Locul vaccinării atrage metale, devine magnetic

CDC: Nu. Administrarea unui vaccin COVID-19 nu vă va face magnetic, inclusiv la locul vaccinării. Vaccinurile COVID-19 nu conțin ingrediente care pot produce un câmp electromagnetic la locul injectării iar vaccinurile COVID-19 nu conțin metale.

3. Vaccinul anti-COVID poate produce infertilitate

CDC: Nu. Vaccinarea COVID-19 este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de 12 ani sau peste, inclusiv persoanelor care încearcă să rămână însărcinate acum sau care ar putea rămâne însărcinate în viitor, precum și partenerilor lor. În prezent, nici o dovadă nu arată că orice vaccinuri, inclusiv vaccinurile COVID-19, ar putea cauza probleme de fertilitate la femei sau bărbați.

4. Un vaccin COVID-19 poate modifica ADN-ul

CDC: Nu. Vaccinurile COVID-19 nu se modifică sau nu interacționează în niciun fel cu ADN-ul. Atât vaccinurile cu ARNm cât și cu vectorul viral COVID-19 furnizează instrucțiuni (material genetic) celulelor noastre pentru a începe să construiască protecție împotriva virusului care cauzează COVID-19. Cu toate acestea, materialul nu intră niciodată în nucleul celulei, unde se păstrează ADN-ul nostru.

5. Vaccinul anti-COVID poate da pozitivitate testelor

CDC:Nu. Niciunul dintre vaccinurile COVID-19 autorizate și recomandate nu vă determină să testați pozitiv la testele virale, care sunt utilizate pentru a vedea dacă aveți o infecție curentă. Dacă organismul dezvoltă un răspuns imun la vaccinare, acesta este obiectivul, puteți avea rezultate pozitive la unele teste de anticorpi. Testele anticorpilor indică faptul că ați avut o infecție anterioară și că este posibil să aveți un anumit nivel de protecție împotriva virusului.

Cât de eficiente sunt vaccinurile

Un studiu recent din Marea Britanie, citat de BBC, care a urmărit peste 200.000 de persoane, a relevat faptul că aproape fiecare participant a dezvoltat anticorpi în aproape două săptămâni de la a doua doză.

Iar în ciuda îngrijorărilor inițiale că vaccinurile ar putea fi mai puțin eficiente împotriva variantei Delta, analizele au arătat că serurile de la Astra Zeneca și Pfizer au redus ratele de spitalizare cu 92-96 %, confirmând practic cercetările făcute până acum. De asemenea, s-a demonstrat că riscurile de efecte secundare la vaccin sunt mult mai mici în comparație cu riscul bolii în sine.

Cu toate acestea, un număr considerabil de oameni sunt încă reticenți în a se vaccina.