Cum e demontat mitul riscului miocarditei după vaccinul anti-COVID. Medic: „Propaganda le-a spus pe dos. Vaccinul scade dramatic riscul de miocardită COVID”

Marti, 19 Octombrie 2021, ora 09:21
4944 citiri
Cum e demontat mitul riscului miocarditei după vaccinul anti-COVID. Medic: „Propaganda le-a spus pe dos. Vaccinul scade dramatic riscul de miocardită COVID”

Unul din motivele pentru care o mare parte a populației ezită să se vaccineze împotriva COVID îl reprezintă teama în fața riscului unui deces în urma miocarditei provocate de aceste seruri. Este una din ideile ce sunt încă aruncate în dezbatere de către cei ce refuză vaccinarea. Medicii susțin însă că propaganda anti-vaccinistă a prezentat situația exact invers, pentru că în realitate tocmai vaccinul anti-COVID scade riscul de deces în urma unei miocardite.

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a explicat într-o postare pe pagina sa de Facebook motivul exact pentru care nu trebuie să ne fie teamă de acest efect advers extrem de rar.

„Miocardita și vaccinul COVID-19

Crez: În fața minciunilor și a dezinformării nu vom capitula niciodată. Pentru fiecare argument otrăvit, vom aduce trei argumente bune înapoi. Vom alina fricile oamenilor, oricât de mult ar dura. Și nu-i vom lăsa pradă terorii.

Scriu, astăzi, de un vârf de lance în propaganda anti-vaccinală: COVID-19, vaccinurile anti-COVID, respectiv apariția miocarditei la unii pacienți.

E o poveste intens amplificată, trambulinată în mediul online. Spune așa: ”vaccinul anti-COVID dă miocardită!” ”mor oameni pe capete de inimă după vaccin!”

Terenul este fertil, ca și în cazul trombozelor, și se datorește fricii înnăscute a omului de ”probleme la inimă”.

Inima e organul magistral, domnesc, al corpului. Pe cât de des e menționată în literatură și poezie, pe atât de puțin e înțeleasă anatomia, și fiziologia, ei, de către omul de rând.

Înainte de a continua, merită să te întrebi dacă știi din ce e făcută inima, cum arată, și care e funcția ei. Am să-ți explic pe scurt aceste lucruri, după care am să-ți spun ce-i face inimii infecția cu noul coronavirus, sau COVID-19. Apoi am să-ți explic relația dintre vaccin și ”miocardită”, respectiv am să trag niște concluzii.

Va fi un text lung? Da. Îți va lua cam 10 minute să citești. Nu pot să-ți promit că-ți va lua tot atât să înțelegi.

***

Sunt trei feluri prin care poți descrie o inimă:

din ce e făcută ea, respectiv din câte straturi

care e alcătuirea ei, respectiv ”arhitectura”: câte ”camere” are, ce intră în ele, ce iese din ele (i.e. ce vase de sânge), cum sunt ele controlate (rețea electrică)

care e funcția, respectiv ”bio-mecanica” ei: cum se contractă, cum se relaxează, care sunt reperele ei de funcționare normală sau anormală (ca la orice alt motor, rată de compresie, fracție de ejecție, consum etc).

Fiecare descriere are frumusețea ei. Și povestea ei de viață, încă de la concepție. Până la urmă, bătaia inimii unui mic embrion, cam din a 5 -a săptămână de sarcină, e semn clar că acolo e o ființă vie.

Structural, inima are două straturi: endo-card (stratul dinăuntru), respectiv mio-card (stratul muscular). Ea stă într-o baie de lichid lubrifiant, în interiorul unui săculeț pe care îl numim peri-card.

Rolul sacului e s-o protejeze, dar și să-i ofere mediul propice prin care se poate contracta ”în liniște”, cu cât mai puțină frecare, respectiv să stea într-o ”baie” protectivă, atât nutritivă cât și imunitară.

Mușchiul inimii, miocardul, are câteva asemănări, dar și importante deosebiri, de celelalte două feluri de mușchi din organism (mușchii striați, ai membrelor și trunchiului, respectiv mușchii netezi ai organelor interne, intestin sau vezică urinară/ uter). Fără să intru în detalii, deosebirile sunt și de formă, și pe fond, în ce privește ”amprenta” imună de pe suprafața celulelor inimii. Mușchiul inimii e și el sub arme, dar are altă uniformă, cu alte petlițe.

La naștere, deja, inima are patru camere, respectiv două etaje, și două părți.

Camerele sunt, două câte două: atrii (pe unde sângele vine), și ventriculi (de unde sângele pleacă). Reciproc, etajele sunt cel atrial, și cel ventricular (superior/ inferior). Iar părțile pot fi denumite ”inimă dreaptă” respectiv ”inimă stângă”.

Inima dreaptă primește sânge de la tot organismul, și îl împinge spre plămân. Aici sângele se oxigenează, după care intră în inima stângă și e pompat spre tot organismul. Și tot așa.

În mod normal, între cele două părți (dreapta/ stânga) NU există căi de comunicare.

Comunicarea dintre atrii, și ventricule, se face prin orificii protejate cu valve. La fel, există valve și la intrarea, respectiv ieșirea, din inimă, astfel încât - la anumite momente ale contracției inimii - unele camere să fie închise într-o direcție (cea din ”deal”, de unde sângele vine), dar deschise într-alta (cea ”din vale”, pe unde sângele pleacă).

Valvele care fac comunicarea dintre atrii, și ventricule, au o frumusețe rară inginerească. Pentru că, în camera stângă, regimul de presiune este susținut (inima trebuie, până la urmă, să împingă sânge în TOT organismul), există niște ”cordaje” care, ca pe o pânză de corabie, ancorează și întăresc valva încât să-i crească performanța în contracție.

Spunem, când inima se contractă, că este în ”sistolă”. Spunem, când inima se relaxează, că este în ”diastolă”.

Cele două repere se realizează la o anumită presiune (”tensiune”) pe care o putem măsura relativ specific. De aceea, când doctorul îți ia tensiunea, măsoară tot timpul DOUĂ valori. Pentru că, în boli ale inimii, contează foarte mult ambele: dacă una e crescută dar alta nu, dacă amândouă sunt crescute, sau scăzute, etc.

Inima are propriul ei mic sistem nervos/ calculator, care în mod spontan, regulat și ritmic, transmite curent electric. Acest curent electric face ca miocardul să se contracte armonic, cu o anumită frecvență. Ecoul, în sânge și vase, al acestor contracții, se numește ”puls”. Pulsul și contracția inimii NU sunt același lucru. Dar noi măsurăm și asta, când consultăm pacienții. Înainte să apară imagistica inimii, doctorii învățau și studiul pulsului, particularitățile lui. Puteau pune diagnostice, uneori, simplu prin faptul că îți luau mâna, și apoi îți apăsau încheietura și apoi observau, cu atenție, ce se întâmplă. De aici vine, de altfel, și eticheta ”să-ți porți inima pe mânecă”.

Inima are și propriul ei sistem circulator, cu unele particularități și ciudățenii. Spre exemplu inima nu are capilare. Vasele care conduc sânge spre mușchiul inimii se numesc ”coronare”. Dacă se înfundă, faci infarct.

Tot acest design, tot ce am scris până aici conduce către următoarea afirmație: în mod normal, de-a lungul unei vieți de om, inima ta se va contracta de 3 miliarde (!!!!) de ori. Puține sunt motoarele vieții atât de aproape de perfecțiune. Ceea ce nu înseamnă că inima nu are vulnerabilitățile ei.

Ce se întâmplă în COVID-19, și cum e implicată inima în infecție/ mortalitate?

Câteva observații: când legiștii au făcut autopsii în serie a unor pacienți care au decedat de COVID-19, au putut identifica particule virale în mușchiul inimii, ca și inflamație a miocardului, îndeosebi cel drept (care e legat de plămân), a pericardului, diverse grade de tromboză, și altele.

Cititorul dornic să afle mai multe despre asta poate citi o sinteză concluzivă apărută în revista Nature, în 17 martie 2021 (Bearse et al: Factors associated with myocardial SARS-CoV-2 infection, myocarditis, and cardiac inflammation in patients with COVID-19)

Foarte important: aceste modificări au fost constatate la aproximativ JUMĂTATE din persoanele decedate de COVID-19. În anumite situații, au fost cauza directă și principală a morții, în altele au fost un factor important care a condus la deces.

Prin urmare, un calcul simplu îți spune că riscul de face o complicație cardiacă fatală, dacă ai dezvoltat COVID-19, este între 1 - 1.5%. Pare puțin, dar acest risc crește, la vârstnic, la persoana cu o boală cronică a inimii, la o persoană cu diabet sau cu obezitate, dramatic, spre 40 - 50%.

Vei vrea să reții totuși procentul de 1 - 1.5%. De ce?

Pentru că, în populație, miocardita este o afecțiune foarte rară, estimată ca incidență la 10 - 20 cazuri la suta de mii de locuitori. Adică 0.01 - 0.02 %.

Carevasăzică, în COVID riscul relativ de a face o miocardită fatală este de 100 de ori (!) mai mare.

Vei vrea să reții și această cifră.

Mecanismul prin care SARS-CoV-2 atacă, direct și indirect, inima ține de o sumedenie de factori: de la receptorii de care acesta se leagă, la faptul că invadează plămânul (iar inima e legată funcțional și anatomic de plămân, formează un tot unitar - ”aparatul cord-pulmon”), la consecințele inflamației sistemice și a problemelor de coagulare care apar (”boala de sânge COVID”). Sângele trece prin inimă, deci inima va deveni, eventual, afectată și ea.

La acest moment, relația definitivă dintre vaccinurile anti-COVID și posibile reacții inflamatorii ale inimii NU a fost complet creionată. Au fost descrise câteva zeci de cazuri, îndeosebi la bărbați tineri, care au făcut forme ușoare/ moderate de miocardită, din care peste 90% au trecut fără nevoie de tratament. Acest profil se aseamănă, în general, cu miocardite date de alte medicamente sau vaccinuri, și care declanșează răspunsuri imune paradoxale.

Cât de des s-a întâmplat asta după vaccin? Sub 1 caz la 100.000 de vaccinați.

Compară asta cu cifra de mai sus, a frecvenței miocarditelor (indiferent de cauză) în populație, și vei vedea că vaccinul nu prezintă un ”risc suplimentar”, din acest punct de vedere. Totuși, o particularitate a atras atenția cercetătorilor, anume profilul de vârstă și de sex al celor care au dezvoltat simptome după administrarea vaccinului (unul dintre ele, pe bază de ARN mesager): anume bărbat tânăr, unde frecvența / chiar dacă foarte scăzută/ a fost un pic mai mare, și semnificativ statistic, decât te-ai fi așteptat.

De aceea, în această populație, agențiile regulatoare au introdus în RCP (rezumatul caracteristicilor produsului) un avertisment suplimentar pentru MEDIC, încât să recunoască rapid simptomele, să știe ce să facă dacă are un bărbat tânăr, recent vaccinat anti-COVID, care vine la consult cu anumite simptome.

Riscul de fatalitate prin miocardită post-vaccin COVID este sub 1:1.000.000. Din acest punct de vedere, vaccinul este mai sigur decât zborul cu avionul, mersul cu mașina, respectiv cam la fel de sigur precum alergatul prin parc.

Concluzia: propaganda ți le-a spus pe dos. Te-au mințit

Dacă ai să compari, în concluzie, riscul de miocardită după vaccin anti-COVID, cu riscul de miocardită în context COVID, respectiv riscul tău general de a face miocardită poți observa cu ușurință că:

ai 1 - 1.5% șanse să faci miocardită dacă faci COVID, adică de 1000 ori mai mare decât dacă faci vaccinul.

ai un risc relativ de 100 de ori mai mare să faci miocardită COVID, decât prin alte cauze (boli, medicamente etc)

mai mult, dacă ai factori de risc (hipertensiune, boală cronică a plămânilor, sau ești fumător sau consumator de alcool, obezitate, metabolism modificat al glucozei sau diabet), riscul acestor complicații prin boală e mult mai mare

Inflamația mușchiului inimii, când are o intensitate moderat-severă, poate fi în timp fatală, prin urmările ei ireversibile. Nu putem cosmetiza sub nicio formă acest aspect. Sunt puține, dacă vreun, tratament care să adreseze urmările cardio-mio-patice, îndeosebi dilatarea inimii.

Pledoaria pentru vaccinare anti-COVID, însă, face trimitere la reperele de mai sus. Printre multe altele, vaccinul scade dramatic și riscul de miocardită COVID, cu un ordin mare de mărime.

Concluzia: propaganda ți le-a spus pe dos. Te-au mințit.

De ce te-au mințit? Sunt și aici explicații.

Medicii n-au nimic de ascuns. În fiecare zi operăm cu riscuri, cu proporții, alegem soluții (medicamente, manevre, intervenții) care au, fiecare în parte, un coeficient de risc. Dar facem asta în continuare, cot la cot cu pacienții noștri, într-o lume care presupune risc la orice pas, de la primul pas pe ușă afară până la apa de la robinet.

Citeste si:
Mărturia unui fost sportiv, internat la ATI, despre sechelele post-COVID: „Încă îmi caut sănătatea... accident vascular, un episod de fibrilații paroxistice, dureri în articulații și oase”
Mărturia unui fost sportiv, internat la ATI, despre sechelele post-COVID: „Încă îmi caut sănătatea... accident vascular, un episod de fibrilații paroxistice, dureri în articulații și oase”
Pagina oficială Ro Vaccinare a publicat marți, 23 noiembrie, mărturia unui fost sportiv de performanță ce, în noiembrie 2020, internat la secția de Terapie Intensivă a spitalului Lețcani...
Raport vaccinare 23 noiembrie Peste 66.000 de români, vaccinați în ultimele 24 de ore. Doar 17.497 au primit prima doză
Raport vaccinare 23 noiembrie Peste 66.000 de români, vaccinați în ultimele 24 de ore. Doar 17.497 au primit prima doză
66.539 de doze de vaccin anti-Covid au fost administrate în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise marți, 23 noiembrie, de autoritățile sanitare. Comitetul Naţional pentru Vaccinarea...
Comentarii
t-killer
rank 5
Ruslan45
rank 2
Ziare com un site de contopisti ratati .....copisti profesionisti